UE condamna mostenirea URSS in Europa

Parlamentul European si-a deschis sesiunea plenara de miercuri cu o declaratie a presedintelui Joseph Borell care a rememorat 65 de ani de la ocupatia tarilor baltice de catre Uniunea Sovietica. "Pentru jumatate de secol, tarile baltice si-au pierdut accesul la drepturile omului, au suferit deportari si au stat sub teroare. In aceasta perioada dificila pentru Uniunea Europeana, ar trebui sa ne reamintim de aderarea statelor baltice la Uniunea Europeana, sa fim convinsi ca aceasta va contribui la cladirea libertatii si a prosperitatii lor. Cei care uita istoria, risca sa o repete", a declarat Joseph Borell in fata plenului Parlamentului European.
Cu ocazia acestei reuniuni a legislativului comunitar europarlamentarii Tunne Kelam (Estonia), Vytautas Landsbergis (Lituania), Aldis Kuskis (Letonia), Rihards Piks (Letonia) si Christopher Beazley (Marea Britanie) au initiat o rezolutie asupra ocupatiei Tarilor Baltice de catre URSS. Rezolutia subliniaza faptul ca ocuparea celor trei state baltice a constituit o urmare directa a Pactului Ribbentrop-Molotov incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si URSS, prin care erau definite zonele de influenta dintre cele doua dictaturi agresoare. Rezolutia a fost sustinuta de grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE).
Membrii grupului PPE si-au exprimat adancul regret fata de faptul ca ocupatia ilegala din 1940 a provocat distrugerea totala a structurilor de stat si a societatii civile din Estonia, Letonia si Lituania, a exclus aceste state din Liga Natiunilor si de pe harta Europei pentru jumatate de secol cauzand o teroare imensa, suprimarea drepturilor omului, ca si nenumarate tragedii umane.
Tunne Kelam, unul din initiatorii acestei motiuni, a declarat ca "este deosebit de important pentru statele baltice sa fie sigure ca tragediile trecutului nu se vor mai repeta. Asa ceva va fi posibil doar daca Federatia Rusa, in calitatea sa de succesor legal al Uniunii Sovietice, s-ar alatura declaratiilor facute de Parlamentul European si de celelalte organizatii democratice fata de ocuparea celor trei state baltice".
Comisia Europeana a dezavuat pactul Hitler-Stalin
Comisia Europeana a oferit pe 4 mai anul acesta un sprijin nesperat statelor central si est-europene care asteptau ca Federatia Rusa sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov, pact care a aruncat zeci de milioane de europeni sub ocupatia sovietica. Astfel, vicepresedintele Comisiei Europene, Gunther Verheugen, a declarat ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice daca doreste sa aiba relatii de buna vecinatate cu UE. "Este important pentru UE ca relatiile noastre cu Rusia sa se bazeze pe adevar", a subliniat Gunther Verheugen. "Nu putem ascunde faptul ca cele trei tari baltice au fost mult timp ocupate impotriva vointei lor", a precizat reprezentantul Comisiei Europene.
Verheugen a subliniat ca Rusia este "un partener strategic apropiat" al Uniunii Europene, insa intelegerea reciproca presupune respectarea istoriei europene. "Aderarea la UE a unor tari din Europa centrala si orientala a provocat si provoaca in continuare schimbari in Europa occidentala in ceea ce priveste perceptia asupra istoriei continentului, in special asupra istoriei recente", a mai declarat Verheugen.
Bush: "Americanii nu vor uita niciodata represiunea comunista"
Presedintele SUA, George W. Bush, a declarat pe 6 mai la Riga ca Statele Unite recunosc si nu vor uita niciodata "ocupatia si opresiunea comunista" pe care au indurat-o timp de jumatate de secol fostele republici sovietice. "Inteleg foarte bine ca exista multa furie si frustrare in cele trei tari baltice in legatura cu ocupatia sovietica", a afirmat Bush. "Captivitatea milioanelor de oameni in Europa centrala si de Est va fi intotdeauna evocata ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei", a afirmat presedintele american.
"Recunosc ca sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial a reprezentat pentru Occident pacea, dar in cazul tarilor baltice, acesta a adus ocupatia si represiunea comunista. Iar americanii nu vor uita niciodata ocupatia si represiunea comunista in tarile baltice. Va recunoastem istoria dureroasa", a afirmat Bush, intr-o conferinta de presa comuna cu presedintii celor trei state baltice, letona Vaira Vike-Freiberga, estonianul Arnold Ruutel si lituanianul Valdas Adamkus.
Aflat in vizita in Georgia, pe 11 mai, presedintele George W. Bush, a declarat ca pactul de la Ialta a plasat tarile mai mici aflate la granita Uniunii Sovietice sub tutela autoritara a regimului comunist. La randul sau, presedintele georgian Mihail Saakasvili a declarat ca aceasta conferinta de la Ialta, care a pus capat celui de-al doilea razboi mondial, a fost "una dintre cele mai imorale intelegeri din istoria omenirii".
Letonia a cerut despagubiri Moscovei
Pe 14 mai, Parlamentul leton a insarcinat guvernul de la Riga sa formeze in decurs de trei luni o comisie care sa stabileasca numarul victimelor ocupatiei sovietice si prejudiciile aduse atat statului, cat si locuitorilor sai.
Parlamentul leton doreste ca Moscova sa-si asume responsabilitatea morala, legala si financiara pentru crimele comunismului. Alexandr Kirestein, initiatorul documentului, a declarat ca "suma ceruta Rusiei va oscila intre 60 si 100 de miliarde de dolari". Potrivit declaratiei, guvernul leton va forma o echipa de lucru care "va calcula daunele cauzate Letoniei si rezidentilor sai in timpul ocupatiei".
Potrivit declaratiei adoptate de Parlamentul de la Riga, relatiile dintre Rusia si Letonia vor fi bazate pe incredere si sinceritate numai atunci cand crimele comise in timpul ocupatiei sovietice vor fi cunoscute si condamnate. Declaratia Seimului leton solicita, de asemenea, Rusiei sa inceapa repatrierea fostilor militari sovietici, a colaboratorilor KGB, precum si a membrilor familiilor acestora, conform acordurilor ruso-letone, incheiate anterior.

---

Despre autor: