"Drepturile omului au continuat sa fie incalcate masiv in Moldova in 2004," semnaleaza raportul anual al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, precizand ca "in auto-proclamata "Republica moldoveneasca Transnistria", sit
"Drepturile omului au continuat sa fie incalcate masiv in Moldova in 2004," semnaleaza raportul anual al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, precizand ca "in auto-proclamata "Republica moldoveneasca Transnistria", situatia deja alarmanta a drepturilor s-a deteriorat." "Libertatea presei s-a deteriorat in 2004 in special din cauza presiunilor guvernamentale exercitate si a concedierii ulterioare a angajatilor postului public Teleradio Moldova," detaliaza Comitetul Helsinki neregulile prezentate de Republica Moldova la capitolul respectarea drepturilor omului, amintind ca "Politia moldoveneasca si alti agenti responsabili cu respectarea legii au continuat sa foloseasca tortura si relele tratamente drept metode de ancheta uzuale pentru a obtine "marturii, prezentate, ulterior, drept probe in fata instantelor judecatoresti"." "Cazurile de abuz au scapat, de obicei, nepedepsite," observa asociatia non-guvernamentala. In pofida prevederilor constitutionale referitoare la autonomia puterii judecatoresti, autoritatile de la Chisinau "au exercitat presiuni asupra curtilor de Justitie," iar coruptia magistratilor moldoveni a dus la categorisirea "sistemului judecatoresc drept unul dintre cele mai corupte sectoare publice."
"In Transnistria, masurile luate in 2004 au reflectat o inasprire a politicilor adoptate fata de minoritatea moldoveneasca/romaneasca," mai precizeaza documentul Comisiei Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, nominalizand in aceasta privinta "desfasurarea de raiduri in cadrul scolilor care continuau sa foloseasca alfabetul latin (in loc de cel chirilic), folosirea excesiva a fortei in mod frecvent si organizarea de atacuri impotriva a ceea ce autoritatile transnistrene considerau a fi forte ale opozitiei." "Lipsa indelungata a separarii puterilor legislative, executiva si judecatoreasca a constituit in continuare un impediment general in calea progresului drepturilor omului" in regiune, se arata in concluziile preliminare ale raportului Comitetului Helsinki, amintindu-se ca "situatia din Transnistria a continuat sa aiba un impact negativ asupra stabilitatii sociale, economice si politice din intreaga Republica Moldova."
Practica drepturilor omului in Transnistria
"In Transnistria, "Ministerul Securitatii de Stat" local a impus restrictii asupra activitatilor societatii civile, in special in situatia in care acestea vizau drepturile omului," puncteaza Comitetul Helsinki cu privire la situatia transnistreana, precizand ca activitatile non-guvernamentale desfasurate in 2004 in regiune s-au produs sub supravegherea stricta a autoritatilor locale. In aceste conditii, reprezentantii organizatiilor non-guvernamentale in Transnistria, printre care si cei ai Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, precum si eventualii simpatizanti ai acestora, au fost "hartuiti," "acuzati de terorism," "amenintati si atacati in mod repetat" si "supusi la interogatorii" patronate de "Ministerul Securitatii Nationale" transnistrean.
Problema electorala din Moldova
Recomandarile cu privire la organizarea alegerilor electorale in Republica Moldova, realizate de OSCE si Comisia de la Venetia in urma alegerilor locale desfasurate in 2003, au fost ignorate cu desavarsire de catre autoritatile moldovene, in 2004, noteaza raportul Comitetului Helsinki. Printre obiectivele aparent ratate de Chisinau se numara "inlaturarea tuturor indoielilor cu privire la impartialitatea Justitiei", "realizarea unor mecanisme eficiente pentru asigurarea secretizarii votului", "coborarea pragului de reprezentare pentru partide si blocuri politice," "dezvoltarea unei proceduri mai eficiente pentru monitorizarea listelor de alegatori", precum si prezentarea "unor garantii legale mai bune pentru asigurarea monitorizarii fiecarui pas al procesului de numarare a voturilor."
Modelul Justitiei de la Chisinau
In 2004, autoritatile moldovene "au continuat sa se amestece in actiunile instantelor judecatoresti si ale corpului judiciar," informeaza documentul Comitetului Helsinki, semnaland preocuparea unor grupuri locale "pentru erodarea independentei autoritatii judecatoresti si pentru ingerinta amestecului politic practicat de partidul de guvernamant." "Presedintii curtilor judecatoresti s-au aflat sub controlul de facto al autoritatilor comuniste" din Republica Moldova, "multi dintre acestia abuzand de functiile lor pentru a repartiza anumite cazuri unor anumiti judecatori, din partea carora se puteau astepta la verdicte dezirabile din punct de vedere politic," detaliaza documentul citat tarele sistemului judecatoresc moldovean, semnaland, totodata, faptul ca Moldova nu prevede proceduri de judecata si diferentiate pe categorii de varsta. De asemenea, Comitetul Helsinki semnaleaza existenta unor obstacole birocratice ocazionale in cadrul realizarii relatiei avocat-client, precum si faptul ca "avocatii nu au dispus, in mod obisnuit, de dreptul la intalniri confidentiale cu clientii lor in vederea pregatirii apararii." "Justitia a ramas ineficienta si pentru ca un numar mare de decizii ale curtilor judecatoresti nu a fost executat".
Justitia din Transnistria
"Curtile de Justitie din regiunea Transnistria au functionat in baza legilor adoptate de regimul separatist," potrivit carora ""presedintele" transnistrean poate numi si revoca toti judecatorii, care, in principal, depind de ramura executiva," noteaza Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. Instantele judecatoresti transnistrene "nu au respectat standardele recunoscute pe plan international referitoare la un proces corect," mai aminteste documentul, precizand ca "legislatia transnistreana a prezentat carente serioase in privinta respectarii standardelor internationale asupra drepturilor omului." "Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa din asa-numitul "grup Ilascu" au ramas in inchisoare, desi decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 8 iulie in procesul Ilascu versus Moldova si Rusia a fost impotriva Moldovei si Rusiei"- este exemplul Comitetului de la Helsinki cu privire la practicile judecatoresti transnistrene. "Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in mod unanim ca autoritatile moldovenesti si rusesti sa ia toate masurile necesare pentru ca sa puna capat detentiei arbitrare" a celor doi, mai noteaza raportul. Totodata, Comisia precizeaza ca "o cauza de ingrijorare deosebita a constituit-o faptul ca autoritatile moldovenesti au predat autoritatilor din regiunea Transnistria cetateni moldoveni pentru ca acestia sa fie judecati potrivit prevederilor neconstitutionale ale regiunii." In conditiile in care legea fundamentala moldoveneasca nu reglementeaza astfel de extradari si nici nu ofera garantii legale pentru cei care fac obiectul lor, "autoritatile din Transnistria au abuzat de procedura arestarii unor persoane incomode pentru acestea," conchide documentul Comitetului Helsinki.
Dreptul la educatie in cazul minoritatilor nationale
"Politicile transnistrene fata de minoritatea vorbitoare de limba moldoveneasca/romana s-a inasprit in mod dramatic in 2004," culminand cu "inchiderea, in iulie, a 8 scoli cu predare in limba moldoveneasca/romana, care foloseau alfabetul latin si nu pe cel chirilic, cerut de autoritati." In conditiile in care limba materna a aproximativ 40% din rezidentii din regiunea Transnistria este cea moldoveneasca/romana, iar "dreptul de a folosi grafia latina reprezinta un semn important al dreptului la identitatea de sine," "aproximativ 150 de membri ai fortelor de ordine ale "Ministerului Securitatii de Stat", imbracati in haine civile, au intrat cu forta in scolile private cu predare in limba moldoveneasca/romana din 8 regiuni diferite si au distrus materialele didactice, fisele personale ale copiilor si alte bunuri, toate acestea fara a prezenta un document oficial," relateaza documentul Comisiei Helsinki. "Situatia a fost amplificata de ocuparea, la 26 iulie, a unui orfelinat moldovenesc din localitatea Bender de catre fortele de securitate transnistrene," mai precizeaza raportul citat. Raspunsul autoritatilor din Transnistria la protestele localnicilor, care s-au inchis in incinta orfelinatului, l-a reprezentat sistarea alimentarii cu apa si electricitate, precum si limitarea accesului in cladire. Consecintele incidentului au inclus, de asemenea, concedierea parintilor protestatari si, in unele cazuri, "tentative de ridicare a copiilor din custodia parintilor," mai arata raportul Comitetului Helsinki.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.