Scrisoarea Comisiei Europene trimisa pe 10 iunie autoritatilor romane a fost apreciata la Bucuresti ca fiind un "avertisment normal" in cursul procesului de monitorizare a Romaniei de catre Comisia Europeana. Insa oficialii de la Bruxelles au sublini
Scrisoarea Comisiei Europene trimisa pe 10 iunie autoritatilor romane a fost apreciata la Bucuresti ca fiind un "avertisment normal" in cursul procesului de monitorizare a Romaniei de catre Comisia Europeana. Insa oficialii de la Bruxelles au subliniat o serie de probleme.
In primul rand este vorba de contractele de achizitii publice, unde legislatia, desi transpusa, continua sa nu fie implementata, iar contractele sunt acordate in conditii neconforme cu normele comunitare. Alta problema este reprezentata de proprietatea intelectuala, unde Bruxelles-ul este preocupat in special de lipsa controalelor la frontiere, ceea ce face ca Romania sa devina zona de tranzit pentru marfurile contrafacute venite din est.
In ceea ce priveste protectia mediului, nu a fost adoptat tot acquis-ul comunitar, si oficialii UE doresc sa vada pusa in practica directiva privind poluarea industriala.
O alta problema este reprezentata de necesitatea implentarii unui sistem computerizat de comunicare intre Romania si UE in ceea ce priveste sistemul de taxe si impozite, mai ales in ceea ce priveste TVA-ul.
Cele mai dureroase domenii raman concurenta, agricultura, justitia si afacerile interne. Pentru a putea incasa fondurile europene pentru agricultura fiecare stat membru trebuie sa aiba o agentie de coordonare si sa fotografieze terenurile agricole, pentru a se sti precis cui ii apartin. Oficialii de la Bruxelles s-au plans ca autoritatilor romane le-a luat un an si jumatate doar ca sa se decida care va fi aceasta agentie, apoi le-a mai luat jumatate de an sa selecteze cine va face pozele, iar apoi Ministerul Apararii a spus ca, din motive de siguranta nationala, nu poate permite fotografierea teritoriului tarii.
Problema concurentei, care poate declansa amanarea aderarii Romaniei cu un an a fost apreciata ca neavand o evolutie satisfacatoare. Comisia Europeana vrea sa vada progrese in privinta capacitatii Consiliului Concurentei de a identifica ajutoarele de stat si a le recupera acolo unde au fost acordate abuziv.
In problema justitiei si afacerilor interne Comisia Europeana doreste sa vada progrese semnificative in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt. Iar in domeniul afacerilor interne principala problema ramane asigurarea frontierelor.
Actiunile desfasurate la Bucuresti pentru integrarea europeana ar putea parea unui observator extern ca fiind haotice. In primul rand, proiectele legislative prioritare pentru integrare zac imprastiate prin toate institutiile statului.
Programul legislativ prioritar pentru primul semestru al anului 2005 publicat de Ministerul Integrarii Europene contine 64 de proiecte de lege care trebuie adoptate in regim de urgenta pentru a putea fi pastrat calendarul aderarii. DIntre toate aceste 64 de proiecte legislative doar 8 au fost finalizate si au devenit legi. Restul se gasesc imprastiate printre diversele structuri administrative ale statului, in ciuda faptului ca acestea trebuiau sa fie finalizate pana la sfarsitul acestei luni. Din tot acest hatis legislativ, alte doua proiecte se afla in faza de promulgare. In circuitul de avizare interministeriala se afla alte 18 proiecte legislative.
In mod absolut surprinzator exista inca un numar de 8 proiecte de lege se afla inca in faza de elaborare, desi majoritatea ar fi trebuit sa fie incheiate inca din luna mai. Restul proiectelor legislative zac prin diversele comitete si comitii ale Parlamentului asteptandu-si linistite randul, desi, fiind vorba de integrarea europeana accelerata la maxim, ar fi trebuit sa fie dezbatute in mod responsabil si adoptate in procedura de urgenta.
Fraza neutra
Consiliul European de la Bruxelles de saptamana trecuta a relevat divizarile din cadrul Uniunii Europene si necesitatea refacerii comunitatii europene pe baze noi, dupa respingerea Tratatului constitutional in Franta si Olanda.
Referitor la Romania, documentul final al Consiliului European din 16-17 iunie contine o fraza neutra: "Consiliul European saluta semnarea tratatelor de aderare din 25 aprilie care marcheaza un important pas inainte catre aderarea Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana. Aceste tari vor participa de acum inainte la intalnirile Consiliului European in calitate de observatori activi".
Fraza neutra din documentul final al summitului de la Bruxelles a fost urmata de o serie de avertismente politice, venite din partea Comisiei Europene, care atrag atentia cat se poate de clar guvernantilor de la Bucuresti sa se mentina in cadrul calendarului de aderare. Inaintea demararii Consiliului European de la Bruxelles, o serie de diplomati europeni au lansat ipoteza ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana ar putea fi amanata, insa in timpul summit-ului.
Rehn: decizia de amanare - pentru 2006
Astfel, pe 20 iunie, comisarul pentru extindere Olli Rehn sublinia ca o decizie a Comisiei Europene de a propune amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, din cauza unor intarzieri in pregatirile acestora in vederea aderarii ar urma sa fie luata cel mai tarziu in primavara anului 2006.
Comisarul european si-a reiterat asigurarile catre Turcia si tarile din Balcani in sensul ca angajamentele UE de a accepta noi membru nu trebuie tergiversate din cauza crizei interne din Uniune. "UE a fost fondata pe principiul respectarii cuvantului dat ca valoare fundamentala", acest lucru insemnand ca Bulgaria si Romania ar urma sa adere la UE in 2007, asa cum a fost planificat, daca indeplinesc criteriile europene, a spus Olli Rehn. Acesta a precizat ca Turcia trebuie sa faca progrese in ceea ce priveste drepturile omului inainte sa inceapa negocierile de aderare cu UE in luna octombrie. "Turcia trebuie sa isi imbunatateasca situatia in ceea ce priveste drepturile omului si suprematia legii si sa isi extinda acordul de asociere cu UE in ceea ce priveste Cipru inainte de a incepe negocierile de aderare cu forul comunitar", a spus Olli Rehn.
Frattini: monitorizare stricta
Tot atunci, comisarul european pentru justitie, libertate si securitate, Franco Frattini, a declarat, intr-un interviu acordat cotidianului italian Il Messaggero, ca Bulgaria si Romania, care urmeaza sa adere la UE in 2007, cel mai tarziu in 2008, vor fi atent monitorizate inainte de a fi acceptate in UE.
"Este clar ca tari precum Bulgaria si Romania, si chiar mai mult in cazul Turciei, vor fi monitorizate cu multa atentie" in domenii precum drepturile omului, conditiile de detentie, sistemul de justitie si libertatea informatiei, a afirmat Franco Frattini.
In ceea ce priveste Turcia, comisarul european a afirmat ca Uniunea Europeana trebuie sa faca cunoscut Ankarei ca "vor trece multi ani" inainte sa poata adera la UE, in conditiile in care cetatenii din statele membre ale forului comunitar s-au aratat ingrijorati in legatura cu extinderea UE.
Respingerea de catre Franta si Olanda a Constitutiei europene a aratat indoiala cetatenilor in legatura cu extinderea rapida a Uniunii Europene, care a ajuns de la 15 la 25 de membri in 2004, a mai spus Franco Frattini.
Verheugen: rezerva in extindere
Vicepresedintele Comisiei Europene Günter Verheugen a estimat ca Uniunea Europeana ar trebui sa fie mai rezervata in ce priveste viitoarele sale extinderi, dar ca tratatele de aderare cu Romania si Bulgaria trebuie sa fie respectate. Günter Verheugen, fost comisar european pentru extindere, a sustinut puternic Romania si Bulgaria care vor sa adere la UE, afirmand ca se va recurge la clauzele de salvgardare numai daca cele doua tari nu vor fi pregatite sa adere la 1 ianuarie 2007.
In opinia lui Günter Verheugen, ar fi lipsit de importanta faptul de a face noi promisiuni de extindere in afara celor deja convenite. Aceasta, si alte declaratii din partea Bruxelles-ului, au dat un semnal clar catre capitalele din Balcanii de Vest, unde Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Serbia-Muntenegru vor avea, evident, de asteptat mult timp de acum incolo chiar si pentru a vorbi despre negocieri de aderare. Intr-un interviu recent in cotidianul german Sueddeutsche Zeitung, Günter Verheugen a afirmat ca aderarea Romaniei si Bulgariei ramane una dintre prioritatile UE. El a subliniat ca, in pofida rezultatelor referendumului privind Constitutia europeana, procesul de extindere a UE ar trebui sa continue, avertizand ca de el depinde stabilitatea in Europa de Sud-Est. (G.D.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.