Actiunea Populara (AP) cere fortelor politice si civice, reprezentantilor mass-media si opiniei publice sa vegheze la respectarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a intereselor si demnitatii statului de drept, prin judecarea corecta a rec
Actiunea Populara (AP) cere fortelor politice si civice, reprezentantilor mass-media si opiniei publice sa vegheze la respectarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a intereselor si demnitatii statului de drept, prin judecarea corecta a recursului intentat de Miron Cozma in procesul privind mineriadele din 1999. Actiunea Populara atrage atentia asupra faptului ca astazi, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa judece recursul intentat de Miron Cozma impotriva sentintei de condamnare la zece ani de inchisoare pentru subminarea autoritatii de stat in timpul mineriadelor din 1999. In acest sens, AP isi reafirma convingerea asupra vinovatiei lui Cozma, dar isi exprima temerea ca judecarea recursului poate fi viciata de presiuni politice din partea PSD si PRM.
Actiunea Populara isi manifesta indoiala ca toti membrii Inaltei Curtii de Casatie ar fi "liberi de constrangeri, santaj sau simpatii politice" si cere magistratilor sa nu cedeze presiunilor si sa apere legalitatea. "Opinia publica a putut vedea cum detasamentele paramilitare conduse de Miron Cozma au atacat violent trupele de ordine, au sechestrat, batut si umilit militari in exercitiul functiunii. Caracterul terorist, anti-constitutional si anti-statal al actiunilor initiate si comandate de Cozma este flagrant si nu are nevoie de alte dovezi, iar condamnarea lui de catre instantele care au judecat pana acum procesul nu are cum sa fie contestata", arata AP.
Formatiunea considera ca judecarea recursului poate fi viciata de presiuni politice, in special din partea acelor lideri ai PSD si PRM care doresc sa evite ca si complicitatea lor in incercarea loviturii de stat din februarie 1999 sa devina publica. "PSD si PRM au sustinut moral si material actiunile minerilor, pregatind rasturnarea prin forta a guvernarii de atunci. Varful de lance al acestor actiuni, Corneliu Vadim Tudor, a cerut public demiterea guvernului si presedintelui tarii, dizolvarea Parlamentului si constituirea unui asa-numit "Consiliu Revolutionar", care sa instaureze dictatura", arata AP. Liderii Actiunii Populare declara ca daca fortele de ordine nu ar fi oprit trupele lui Cozma sa ajunga in Bucuresti in '99, in Romania ar fi fost astazi instaurata o dictatura de tipul celei a lui Milosevici sau Lukasenko. "Infranti in 1999, liderii politici care au sustinut actiunea anti-statala initiata de Cozma, in frunte cu Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, sunt acum dispusi la orice manevra care sa obstructioneze Justitia si sa ingroape in uitare faptele lor reprobabile".
Actiunea Populara sustine ca gratierea lui Miron Cozma de catre fostul presedinte Ion Iliescu a dat un nou si grav semnal de complicitate cu mineriadele, existand riscul ca acest semnal sa vicieze actul de justitie.
Folosirea minerilor in alte scopuri
Potrivit Raportului Statului Major General prezentat Consiliului Suprem de Aparare a Tarii in 1999, si care se refera la mineriadele din acelasi an, in data de 4 ianuarie, in valea Jiului s-a declansat un conflict de munca intre Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului si Compania Nationala a Huilei (CNH). In raport se arata ca solicitarile sindicatelor au fost foarte mari, excesive si nu puteau fi satisfacute avand in vedere conditiile economice precare in care isi desfasura activitatea CNH si ca daca s-ar fi dat curs acelor solicitari, bugetul de stat din acel an ar fi fost grav compromis. "Pe fondul amplificarii acestui conflict au aparut elemente de tensiune politica, iar unele forte, indeosebi de natura extremista, au desfasurat actiuni care aveau ca scop folosirea miscarii in alte scopuri decat cele sociale. Astfel, un mare numar de mineri, nemultumiti ca revendicarile nu le-au fost satisfacute, au decis sa vina la Bucuresti pentru organizarea unor demonstratii de forta impotriva Guvernului. In aceste conditii, greva a fost declarata ilegala de catre o instanta de judecata".
Alegeri anticipate
In raportul prezentat CSAT se spune ca Guvernul a insarcinat Ministerul de Interne sa ia masuri pentru respectarea legii, pe acest fond avand prima ciocnire violenta intre fortele de ordine si mineri in defileul Jiului. "Datorita superioritatii numerice a minerilor dar si datorita unor grave greseli de tactica si conducere, barajul Politiei a fost strapuns, iar minerii au intrat in Targu Jiu, acolo unde s-au inregistrat violente. Pentru ca fortele de ordine nu au putut restabili ordinea la Targu-Jiu, Ministerul de Interne a hotarat sa blocheze accesul minerilor spre Bucuresti pe ruta Targu-Jiu-Valcea, prin organizarea unui baraj la Costesti". In raport se spune ca minerii aveau o organizare de tip paramilitar si actionau conform unor reguli specifice cu cele ale armatei, ceea ce a condus la concluzia ca actiunea a fost premeditata. "Potrivit declaratiilor unor lideri sindicali si politici, miscarea ar fi determinat fie provocarea prin forta a unei crize de Guvern cu scopul organizarii de alegeri anticipate sub presiunea strazii, fie schimbarea prin forta a organismelor de conducere ale statului: Parlament, Guvern, Presedintie. Ambele scopuri, dar mai ales cel de-al doilea, putea sa conduca la o stare de anarhie capabila sa puna in pericol existenta statului de drept. S-a apreciat ca miscarea tinde sa capete aspectul unei lovituri de stat. Statul Major General a ajuns la concluzia ca organizatorii miscarii au exclus posibilitatea interventiei Armatei in acest conflict si nu aveau pregatita o varianta de actiune care sa prevada angajarea unor ciocniri cu forte militare". "Imaginea externa a Romaniei a fost afectata, iar sansele privind integrarea euro-atlantica par sa se fi diminuat", se mai preciza in raportul din 1999.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.