Fandacsia fictiunii

La Bulandra, stagiunea se incheie cu o avanpremiera - "O poveste evreiasca", dupa Isaac Bashevis-Singer, in regia lui Elie Malka - si o mult-asteptata premiera, a celei de-a doua montari a lui Ciulei pe un text de Pirandello.
Dupa "Sase personaje in cautarea unui autor", Liviu Ciulei a pus in scena de la Izvor "Henric al IV-lea", un text din 1922, care reia temele din "Sase personaje...", dar si din "Asa este (daca vi se pare)".
Henric (oare care o fi numele lui real?) e un bolnav rizibil, un nebun de comedie, fixat definitiv - pentru ceilalti - in rolul imparatului german de secol XI, protagonist al deloc flatantei, dar celebrei, expresii "a merge la Canossa" (oras emilian martor al umilintei lui Henric al IV-lea in fata Papei). Henric traieste intr-o fictiune veche de 20 de ani, un cerc vicios temporal in care l-a aruncat un episod amnezic si din care, chiar dupa restabilirea medicala, el insusi refuza sa iasa. Socul realitatii, la care planifica sa-l supuna, proaspat veniti din lumea de "dincolo", femeia iubita in secret si burgheza ei familie de acum, se transforma, de fapt, intr-o farsa grotesca de circ, cu o fiica ce-si imita mama cu care refuza sa semene si o mama mimand penibil tineretea dusa.
Spectacol despre maretia fictiunii care poate inlocui viata, caci nu se supune decaderii timpului real, "Henric al IV-lea" al lui Ciulei e, in substanta lui, o incursiune intr-un muzeu virtual al teatrului romanesc. Prin fictiune, asemeni lui Henric, mesagerii teatrului de acum jumatate de deceniu refac un timp si un tip scenic sortiti istoriilor de arta. Poveste despre puterea imaginatiei si a iluziei, montarea lui Ciulei e o desfasurare de forte ale iluziei scenice, de la luminile subtile la decorul arhitectural, de la jocul cu privirea spectatorului la jocul actorilor, actori intr-o conditie buna, explorandu-si un potential de unica folosinta, intr-o teatralitate a carei esenta a disparut prin delasare si eroziune a timpului. Cat timp accepti ca ti se da, ca spectator, sansa unica de a-ti vedea stramosii in tineretea-le, iar ca actor, o experienta la fel de unica de explorare a propriilor limite, o reprezentatie cu "Henric al IV-lea" e un carusel fascinant al jocului cu fantezia.
Teatrul Bulandra, Bucuresti: "Henric al IV-lea", de Luigi Pirandello, traducere de Ion Frunzetti, adaptare pentru scena de Luminita Raut * Cu: Marcel Iures, Camelia Maxim, Razvan Vasilescu, Andreea Bibiri, Cornel Scripcaru, Georghe Ifrim, Serban Pavlu, Valentin Popescu, Mihai Verbitchi/ Alin Olteanu, Gheorghe Ifrim, Alin Olteanu/ Catalin Fartaes, Emanuel Parvu * Decorurile: arh. Octavian Neculai * Costume: Maria Miu * Lumini: Ioan Lazar * Scenotehnica: Emil Banea * Regia: Liviu Ciulei.

---

Despre autor: