"Legile patriotice" si statisticile terorismului

Controversatele Legi Patriotice (Patriot Act I si II) - adoptate de Administratia Bush la scurt timp dupa tragedia de la 11 septembrie 2001 - expira la sfarsitul acestui an. Casa Alba a solicitat, insa, Congresului SUA sa prelungeasca valabilitatea acestor prevederi, calificandu-le drept indispensabile in "razboiul impotriva terorismului". Ba, mai mult, actuala putere de la Washington doreste chiar sa extinda puterile "largite" acordate, in toamna lui 2001, organelor judiciare si serviciilor secrete. Puteri neconstitutionale, avertizeaza organizatiile pentru drepturile omului. Si care risca sa transforme SUA intr-un stat politienesc.
"Legile patriotice" au avut un caracter temporar, fiind prezentate drept masuri exceptionale, adaptate unei situatii exceptionale. Aflati in stare de soc, americanii au acceptat sa-si sacrifice - pe termen limitat - o parte dintre libertatile cetatenesti - garantate de Constitutie - pentru a impiedica un nou val de atentate teroriste pe teritoriul Statelor Unite. Acum, Administratia Bush se lauda ca strategia sa a dat rezultate si cere ca ea sa fie continuata. Statisticile invocate in acest sens sunt insa extrem de subrede. La o examinare mai atenta, ele se desumfla ca un balon de sapun. O ancheta aprofundata efectuata de prestigiosul cotidian "Washington Post" demonstreaza ca, dupa patru ani de "vanatoare de teroristi", rezultatele sunt departe de a fi spectaculoase.
Prin adoptarea "Legilor patriotice", Administratia Bush a bulversat intregul sistem judiciar american. Anchetatorii - fie ca e vorba de politie, FBI sau alte agentii federale - au primit puteri fara precedent. Marea noutate consta in faptul ca, pentru a intra in "colimatorul" autoritatilor, nu mai sunt necesare probe impotriva suspectului. De dovezi ca acesta ar fi comis vreo fapta ilegala. Este suficienta banuiala ca el ar intentiona sa se angajeze - in viitor - intr-o activitate terorista. Prezumtia de nevinovatie a fost complet anulata. Pus sub lupa brutala a anchetatorilor, individul se vede privat de drepturi elementare. Locuinta ii poate fi scotocita in secret, telefoanele ii sunt ascultate, corespondenta interceptata. Documente cu caracter strict personal sunt puse la dispozitia autoritatilor, fie ca este vorba despre fise medicale sau despre lista cartilor imprumutate de la biblioteca. Toate acestea fara ca "suspectul" sa stie macar ca face obiectul unei cercetari. O alta "gaselnita" adoptata dupa 11 septembrie 2001 se refera la "retinerea" - pe timp nelimitat - a "martorilor" considerati importanti pentru un anumit dosar. O modalitate care permite incarcerarea unor persoane, fara mandat de arestare, fara sa fie puse sub acuzare si fara sa li se permita sa se apere in fata unei instante.
La sfarsitul acestui an, 16 dintre prevederile "Legilor patriotice" expira. Administratia Bush vrea sa le prelungeasca. Si chiar sa le mai adauge cateva articole.
Statistici umflate artificial
Administratia Bush a declansat o adevarata campanie pentru prelungirea "Legilor patriotice". Responsabilii de la Washington incearca din rasputeri sa convinga opinia publica americana de utilitatea unor prevederi calificate de multi drept anti-constitutionale.
"Investigatiile federale in materie de terorism au produs punerea sub acuzare a peste 400 de suspecti, din care mai mult de jumatate au fost condamnati", a explicat presedintele SUA, la inceputul lunii iunie, intr-un discurs rostit in fata studentilor de la "Ohio State Highway Patrol Academy". Cifre similare au fost avansate, cu alte ocazii, si de procurorul general Alberto Gonzales (sau de predecesorul acestuia, John Ashcroft). Precizam ca statisticile invocate mai sus se refera la o perioada de circa patru ani, de la adoptarea "Legilor patriotice" si pana in prezent.
Condamnarea a 50 de teroristi primejdiosi pe an ar fi o performanta chiar pentru o natiune de dimensiunile Statelor Unite. In realitate, lucrurile nu stau deloc asa. Au constatat-o jurnalistii de la "Washington Post", care au luat la puricat statisticile furnizate de Departamentul american de Justitie. Ei au constatat ca, in ultimii patru ani, numai 39 de persoane - nu 200 - au fost condamnate pentru fapte din sfera terorismului sau care ar fi putut avea repercusiuni asupra securitatii nationale. Ceilalti au fost gasiti vinovati de infractiuni mai putin grave - declaratii false, imigratie clandestina, fraude economice, etc - care nu aveau legatura cu terorismul. Relatii clare cu organizatia lui Osama ben Laden s-au stabilit numai in 14 cazuri, toate extrem de mediatizate (Zacharias Moussaoui, Iyman Faris, Richard Reid etc).
Media condamnarilor: 11 luni de inchisoare
Ancheta declansata de "Washington Post" a pornit de la o lista pusa la dispozitia presei de catre Departamentul american de Justitie. Lista continea numele a 361 de indivizi acuzati de terorism in perioada septembrie 2001 - septembrie 2004. Ea a fost completata si actualizata de jurnalisti, utilizand informatii din domeniul public. Totalul se apropie astfel de 400, estimarea avansata de Presedintele George W. Bush.
Din cele 361 de cazuri identificate de Departamentul de Justitie, 31 nu au putut fi evaluate, fiind "cenzurate" din motive de siguranta nationala. Lista nu ii include pe prizonierii de la Guantanamo, sau pe suspectii incarcerati in centre de detentie din afara teritoriului Statelor Unite. Nici pe cele circa 50 de persoane retinute sub umbrela statutului de "martor".
Studiind statistica Departamentului de Justitie, "Washington Post a descoperit ca 180 dintre cazurile enumerate (adica jumatate) nu aveau, de fapt, nici o legatura cu terorismul. De altfel, media pedepselor decise de instante nu depaseste 11 luni de inchisoare.
Deocamdata, numai doua persoane au primit condamnari la detentie pe viata. Primul este Richard Reid, britanicul care a incercat sa arunce in aer un avion deasupra Oceanului Atlantic, folosind niste chibrite ascunse in pantofi. Al doilea, Masoud Khan, un american de origine araba care calatorise in Pakistan, in dorinta de a se alatura talibanilor in lupta lor impotriva trupelor SUA. Alte doua persoane risca inchisoarea pe viata: Ahmed Abdel Sattar, lucrator postal de origine egipteana gasit vinovat de a fi pus la cale rapirea unei persoane intr-o tara straina, si Ali Timimi, lider spiritual al unor grupuri musulmane din Virginia de Nord, care isi indemna adeptii sa viziteze tabere de antrenament pentru teroristi.
Teroristii Al-Queda - absenti, sau bine ascunsi?
Membrii Al-Queda sunt o prezenta extrem de sporadica in statisticile furnizate de Departamentul Justitiei. Numai 14 din cele 39 de persoane condamnate pentru terorism in ultimii patru ani in Statele Unite au o legatura clara cu organizatia lui Osama ben Laden. Restul sunt militanti palestinieni, criminali de razboi din Ruanda, si chiar traficanti de droguri din Columbia.
Statisticile nu-i linistesc, insa, pe experti. Acestia sustin ca numai doua concluzii sunt posibile: fie prezenta Al-Queda pe teritoriul SUA este redusa, fie ea a ramas nedetectata. A doua varianta ar insemna insa, ca Osama ben Laden a reusit sa-si infiltreze oamenii cu multa vreme in urma, dispunand de ceea ce se numeste "celule in adormire" ("sleeper cells"). Acesti agenti "conservati" s-au integrat perfect in societatea americana si nu atrag in nici un fel atentia asupra lor. Ei ar putea fi, insa, reactivati la un simplu semnal. Acest scenariu catastrofal pare, insa, infirmat chiar de modul de operare utilizat la 11 septembrie 2001. Toti cei 19 executanti ai oribilelor atentate erau cetateni straini si intrasera in Statele Unite cu maxim un an inainte. Daca ar fi dispus de "conserve" americane, ben Laden ar fi apelat probabil la ele.
Unii analisti sunt de parere ca motivul pentru care atat de putini membri Al-Queda sunt prezenti pe listele Departamentului de Justitie trebuie cautat in decizia Administratiei Bush de a cerceta pe cei mai importanti dintre suspecti in centre de detentie din afara teritoriului national. Este cazul lui Khalid Shah Mohammed, capturat in Pakistan in urma cu doi ani. Acesta este detinut intr-o locatie secreta, operata de fortele militare americane.
Unde dai si unde crapa
Investigatia cotidianului "Washington Post" a scos la iveala ca "rezultatele" invocate de Administratia Bush in apararea "Legilor Patriotice" nu sunt nici pe departe asa de grozave cum lasa Casa Alba sa se inteleaga. Daca nu ar fi avut consecinte dramatice, multe cazuri ar putea fi considerate de-a dreptul comice. Iata cateva exemple. O coincidenta de nume l-a nenorocit pe Hassan Nasrallah din localitatea Dearborn, Michigan. Acesta a fost confundat de autoritati cu insusi seful Hezbollahului, pe care il cheama la fel. Pana sa-si dea seama de confuzie, autoritatile si-au mobilizat toate fortele pentru a afla si ce lapte a supt "suspectul" din Dearborn cand era copil. Acesta a fost filat, filmat, ascultat. Dar a meritat efortul. Nu era, desigur, teroristul cautat, dar a fost totusi condamnat: pentru frauda cu cardul bancar.
Cazul lui Nasrallah nu este nicidecum singular. Cam la fel s-au petrecut lucrurile cu Abdul Farid din High Point, Carolina de Nord. Acesta a fost pus sub urmarire dupa ce un binevoitor l-a denuntat ca trimite bani talibanilor. Nu era adevarat. Anchetatorii au descoperit, insa, ca Farid mintise intr-o cerere de credit. A fost deportat. Aceeasi soarta a avut-o Moeen Islam Butt, un emigrant pakistanez stabilit in Pennsylvania. Angajat intr-un magazin de bijuterii, Butt a fost si el victima unui denunt. Legaturile cu terorismul nu s-au confirmat, in schimb anchetatorii au aflat ca pakistanezul mai avea o sotie in tara natala si mintise in fata autoritatilor de Imigrare.
Toate aceste cazuri hilare intra in componenta statisticilor prin care Administratia Bush argumenteaza utilitatea "Legilor patriotice". Si nu fara succes. Potrivit unui sondaj de opinie comandat, recent, de postul de televiziune ABC, 59 la suta din populatia americana s-ar pronunta in favoarea prelungirii prevederilor care urmeaza sa expire la sfarsitul acestui an. Numai 39 la suta dintre americani se opun "Legilor patriotice".

---

Despre autor: