Batalia pentru Uniunea Scriitorilor

Maine are loc Conferinta nationala a Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), care va alege un nou presedinte al organizatiei. Dupa cele doua pagini de prezentare a candidatilor din editia de marti 14 iunie, ZIUA revine cu interviuri realizate cu ultimii doi inscrisi in cursa: Carolina Ilica si Mircea Ghitulescu. (D.C.)
Mircea Ghitulescu, ti-ai adaugat in ultimul moment numele pe lista candidatilor la presedintia Uniunii Scriitorilor. Ce reprezinta Uniunea Scriitorilor pentru un aspirant la aceasta functie?
Uniunea Scriitorilor este un aparat pe cat de simplu, pe atat de complicat. Simplu, pentru ca nu are decat scopuri mari: difuzarea optima a literaturii romane in interior si in exterior si apararea demnitatii sociale si morale a membrilor ei. Complicat, pentru ca in aceste doua directii se inscriu toate programele literare si sociale care se pot imagina.
Ce le poate dori conducerea Uniunii Scriitorilor membrilor ei?
Noi vrem ca scriitorii romani sa fie celebri, demni, creativi si avem toate instrumentele pentru a realiza aceasta. Pentru cunoasterea scriitorilor, Uniunea finanteaza reviste, acorda premii anuale, organizeaza colocvii, festivaluri, intalniri. Pentru demnitate acorda ajutoare medicale, mese gratuite si militeaza pentru o lege privitoare la majorarea pensiilor cu 50%. Pentru creativitate ofera conditii de confort la casele de odihna de la Neptun, Sovata si Valea Vinului.
Ce va mai face presedintele nou ales?
Presedintele care va fi ales, gaseste totul de-a gata: o situatie financiara relaxata, prin intrarea in exploatare a hotelului din strada Caderea Bastiliei si achitarea creditelor contractate pentru realizarea acestui proiect, casele de odihna renovate si modernizate, Festivalul "Zile si nopti de literatura" de la Neptun bine pus la punct pentru luna septembrie. El nu trebuie sa faca altceva, decat sa inteleaga ca functia sa nu este o medalie pentru merite literare, ci o munca, o slujba ca oricare alta, supusa Codului muncii in vigoare in Romania. Acest cod cere sa stai la serviciu minimum 8 ore. Presedintele are un camp larg de initiative, dintre care cele mai importante mi se par a fi acordarea de 3 burse de creatie la casele de odihna ale USR, revenirea la ajutoarele financiare pentru deplasari in scopuri literare in strainatate, cresterea cuantumului premiilor anuale si multe altele.
Ce rol va avea Comitetul Director?
Cred ca trebuie regandita contributia instantelor colective de conducere ale Uniunii Scriitorilor: Consiliul Uniunii si Comitetul Director. Aparatul USR fiind extrem de restrans, practic 3-4 persoane care pot concepe si lansa proiecte, membrii Comitetului Director trebuie sa se constituie intr-un laborator de programe, renuntand la statutul de observator, mai mult sau mai putin neutru, al activitatii institutiei. Fiecare din cei 11 membri ai Comitetului Director trebuie sa-si asume elaborarea si coordonarea proiectelor Uniunii, fie ca e vorba de colocviile nationale, de poezie, proza, dramaturgie, de acordarea premiilor USR, de situatia revistelor literare finantate, de ajutoarele sociale, s.a.m.d. Vom evita astfel situatia absurda in care deseori USR s-a aflat: aceea ca unii din membrii Comitetului Director sa critice propriile decizii.
Cred ca trebuie data o mai mare importanta filialelor din tara.
Dintr-o experienta personala pot spune ca este nevoie de o legatura spirituala mai marcata intre Uniunea Scriitorilor si aceste filiale. Am fost la cateva alegeri la filiale din tara si reprosurile care se aduceau conducerii centrale a Uniunii tineau de lipsa de legatura dintre centru si margine. Bucurestiul este un oras care poate face ca scriitorii din tara sa fie bine cunoscuti, mai ales cei din filialele mici, si vom gasi solutii si parteneri media prin care scriitorii importanti din tara sa fie editati periodic la Bucuresti, pe cheltuiala Uniunii.
Ai avut macar o clipa sentimentul ca Uniunea se scufunda, se duce de rapa?
S-ar putea sa ma insel, dar s-ar putea sa fie rezultatul unei confuzii bine intretinute. Pe de o parte, scandalurile disproportionate din presa au dat impresia ca Uniunea se duce de rapa. Pe de alta parte, cei bine informati stiu ca Uniunea va intra intr-o etapa de relaxare financiara, asa ca e tentant sa incepi mandatul fara griji.
Dupa cum se stie, de patru ani esti unul din secretarii Uniunii. Pana la disparitia poetului Ioan Flora, erati doi. Din activitatea ta desprind: infiintarea revistei de teatru "Drama" si a unui cenaclu de dramaturgie, initiativa galelor premiilor USR, organizarea celor 3 editii ale Colocviilor de dramaturgie de la Sinaia. Iti reprosezi ceva in activitatea de secretar al Uniunii Scriitorilor?
Am foarte multe detalii sa-mi reprosez; nu si directii majore de actiune. Poate un anumit mod de lucru nedetaliat, incepand chiar de la conservarea memoriei literare a USR. Ma gandesc la nevoia de-a avea o biblioteca cu cartile premiate in ultimele decenii, la o arhiva cu dosarele noilor membri primiti in Uniune si, nu in ultimul rand, chiar foarte urgent, la mult amanata deschidere a unui site al Uniunii, care sa actualizeze in permanenta evenimentele nu putine care se petrec aici. In aceasta privinta, Asociatia Scriitorilor din Bucuresti a fost mult mai prompta, spre lauda proaspatului ales in fruntea ei: Horia Garbea. Toate acestea sunt lipsuri care pot fi inlaturate in timp scurt, cu un efort moderat Dar... sa-i lasam pe alegatori sa-si spuna cuvantul. Cu cat mai multa luciditate, cu atat mai mare va fi castigul breslei.
Carolina Ilica: "Sunt pentru pastrarea unitatii organizatiei noastre"
Carolina Ilica, de ce te-ai hotarat sa candidezi?
Pentru ca e libertate, pentru ca nu-mi sta in fire sa cartesc pe la colturi, ci sa spun ce am de spus pe fata, pentru ca e rusinos sa-i critici pe altii fara sa incerci sa faci tu mai bine, pentru ca sunt un om care gandeste pozitiv, pentru ca toate indeletnicirile mele sunt "altruiste": profesor, ziarist, diplomat, vicepresedinte de fundatie, director artistic al Festivalului international de poezie de la Curtea de Arges, plus, desigur, pe langa scrisul de poezie, muncile grele de traducere; si pentru ca am tinut in toti acesti (15) ani la unitatea de breasla. Acum nu mai exista nici Sectia de presa a CC al PCR, nici Securitatea, nici Cenzura, si totusi noua, scriitorilor, ne merge din ce in ce mai rau. Ne (mai) opreste cineva sa ne mearga mai bine?!
Inteleg din ce spui ca aceasta candidatura a ta este un sacrificiu. In privinta raului care ne-a invadat, iti raspund: ne opreste Bunul Dumnezeu. Si totusi, de ce atat de tarziu te-ai inscris in cursa pentru scaunul prezidential?
Nu am avut intentia, de la inceput; am vrut doar sa iau cuvantul asupra unor probleme esentiale pentru noi scriitorii si pentru a ne sincroniza cu timpurile in schimbare. Si ca sa nu vorbesc pe de laturi la Conferinta nationala, am trimis cu o luna inainte o scrisoare, o cerere adresata presedintelui interimar, pentru a ma documenta oficial, nu "dupa ureche".
Esti o candidata revoltata. Sper ca si suficient de lucida ca sa-ti dai seama ca intr-o breasla de artisti sunt infinite orgolii si copilaroase capricii.
Draga Iolanda, eu sunt venita din Muntii Apuseni si o picatura din sangele si setea de dreptate a lui Avram Iancu zvacneste inca in mine.
Ce parere ai despre ceilalti candidati la presedintia USR?
Le-am citit interviurile din ZIUA de marti. Fiecare ofera o viziune interesanta, proprie, cu privire la reformarea Uniunii; ii apreciez si le doresc succes dupa merit! S-ar fi cuvenit, cred, pentru publicul larg sa fie prezentat fiecare candidat si printr-o succinta biobibliografie.
Spatiul unui cotidian este limitat si, dupa cum stii, scriitorilor le place sa vorbeasca mult. Pentru informarea cititorilor exista dictionare si Internetul, cu memoria lui diabolica. Poti vorbi putin despre programul tau?
Uniunea Scriitorilor este nu doar un sindicat, ea are doua feluri de patrimonii: unul material (si nu suntem chiar asa saraci!) si unul intelectual, spiritual, alcatuit din opera fiecaruia. Sunt pentru pastrarea unitatii organizatiei noastre, cu autonomie financiara pentru fiecare filiala.
Carolina Ilica, ce sanse iti dai?
Voturile se vor imparti, pana la urma, intre doi poli, deja cunoscuti. Eu simt mai mult glasul celor aproape 2000 de colegi care vor lipsi, care, asadar, nu au cum sa ma voteze la aceasta Conferinta nationala, chiar daca unii, poate, si-ar dori. Socotesc mai important faptul ca cineva, iata, vorbeste si cu gandurile lor. Dar cine stie a cui va fi ziua de maine?!
Chiar, cine stie?

---

Despre autor: