Liniuta de unire dintre PNL si PD se dilata. Nu din cauza caldurii, ci datorita ambitiei liderilor celor doua formatiuni. Semnalele aparute in ultima vreme acrediteaza ideea ca liberalilor si democratilor li se pregateste, de la varf, mai degraba un
Liniuta de unire dintre PNL si PD se dilata. Nu din cauza caldurii, ci datorita ambitiei liderilor celor doua formatiuni. Semnalele aparute in ultima vreme acrediteaza ideea ca liberalilor si democratilor li se pregateste, de la varf, mai degraba un viitor separat decat unul impreuna. Presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu nu concepe abaterea partidului sau de la calea liberalilor cu eticheta. De cealalta parte, liderul PD Emil Boc mana social-democratii spre gruparea popularilor, cu biciul primit de la Cotroceni. Drumurile europene ale celor doua partide membre ale Aliantei nu se mai intersecteaza nicaieri. In tara, doar bunurile puterii par sa le mai tina aproape.
Se rupe DA? Premise exista. Liderii PNL si PD transmit, tot mai des, ca fuziunea celor doua entitati care compun Alianta "nu este o prioritate", importanta fiind, chipurile, guvernarea. Nimeni nu explica insa motivul pentru care cele doua procese - transformarea formatiunii DA in partid si buna guvernare - nu pot fi complementare. Pentru ca nu au cum. Cine i-a impiedicat pe liberali si pe democrati sa dezbata, pana acum, proiectul politic siamez pe baza caruia au izbandit la alegeri anul trecut? A mai auzit cineva de CNC-uri ale Aliantei dupa configurarea Guvernului?
Cert este ca semnalul dat de Traian Basescu la inceputul anului, imediat dupa ce a devenit presedinte, a creat un orizont de asteptare pentru electoratul Aliantei. Atunci, Basescu a spus ca fuziunea trebuie facuta. Mesajul a fost intarit de Tariceanu, acesta dobandind, in februarie, presedintia PNL, cu o motiune in care se preciza ca liberalii "isi asuma disponibilitatea unei actiuni care sa conduca spre un proces de fuziune, daca si PD isi va manifesta aceasta optiune politica". Mai mult, in aceeasi perioada, celebrul strateg Valeriu Stoica a propus democratilor ca punct de intalnire zona populara. PD, destinatarul apelurilor, nu a raspuns la nici un mesaj. Stoica a mai facut recent o incercare, chemand la aceeasi masa politicieni, analisti si societate civila. Tema dezbaterii: restructurarea polului de centru-dreapta. Pedistii nu au parut interesati nici de aceasta data, intrucat nici unul nu si-a facut aparitia in jurul mesei rotunde.
Brusc, in iunie, celula din Modrogan da de stire ca la Conventia PD din 25 iunie va candida pentru functia suprema doar Emil Boc. Cu o motiune populara. Candidat unic, succes asigurat. Cam in acelasi timp, Calin Popescu Tariceanu a intarit, intr-un interviu, pornirea liberalilor pentru conservarea identitatii. Semnalelor publice transmise de cei doi co-presedinti ai Aliantei li s-au adaugat zvonuri din culise, care confirmau traiectoria separata a PNL si PD. In acest moment, cele doua tabere par complet separate, iar viitorul Aliantei DA sta sub semnul intrebarii.
Subliniem, toate aceste pozitionari s-au decis la varf. Electoratul, simpatizantii, membrii de partid chiar, habar nu aveau de ceea ce se intampla. Marturie stau doua sondaje de opinie care reflecta determinarea votantilor DA de a pune stampila, in caz de alegeri, pe Alianta, nu pe partidele constitutive. Astfel, Barometrul Opiniei Publice difuzat, in luna mai, de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), releva ca 46% dintre intervievati au optat pentru Alianta ca entitate, in timp ce pentru PD s-au pronuntat numai 7%, iar pentru PNL 6%. Cercetarea realizata de CURS, in iunie, arata ca majoritatea simpatizantilor DA (49%) pledeaza pentru unirea liberalilor cu democratii intr-un singur partid. Din pacate, parerea electorilor nu are sanse sa penetreze nici acum sfera elitelor politice. Destinul popular al pedistilor s-a hotarat fara consultarea lor; la fel si incremenirea in proiect a liberalilor. Cel putin asta rezulta din sondaje.
Pana atunci, datele desprinse din Barometrul FSD trebuie sa puna pe ganduri clasa politica: 88% din populatie apreciaza ca partidele sunt interesate mai mult de castigarea alegerilor decat de problemele oamenilor; 78% dintre romani considera ca moralitatea politicienilor este foarte scazuta; 56% cer vot uninominal; majoritatea repondentilor (41%) se pronunta pentru Parlament unicameral. Daca procentele de mai sus nu au convins, mentionam ca 46% vad dintre romani mai considera comunismul "o idee buna".
In loc de concluzie merita reprodus, spre reflectie, un fragment din mesajul lui Valeriu Stoica, unul dintre putinii politicieni care isi fac timp sa contribuie la antrenarea electoratului in dezbaterea politica: "Identitatea doctrinara a polilor politici in Romania se va construi nu prin decret, nu prin rezolutii la congrese si nu prin interventii publice ale unui intelectual sau ale unui om politic. O identitate doctrinara reala si viabila se va construi numai prin dezbatere publica. Cat timp dezbaterea publica nu va avea loc si cat timp intelectualii, mass-media si formatorii de opinie nu vor fi angajati de catre partidele politice intr-un dialog serios cu privire la ce inseamna a fi de dreapta in Romania secolului XXI si mai ales ce inseamna a fi de dreapta intr-o Romanie ce este parte a sistemului geopolitic european si euro-atlantic, vom continua sa ne miscam intr-un spatiu confuz in care demagogii si impostorii vor prolifera. O identitate politica nu se ia de-a gata, construirea ei nu se face batand din palme, ci este rezultatul unui proces lung si anevoios ce angajeaza deopotriva publicul si oamenii politici".

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.