Procurorii groazei
Statisticile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitoare la calitatea actului de justitie in dosarele penale din intreaga tara, scot la iveala o stare de fapt de o gravitate deosebita. In u
Procurorii groazei
Statisticile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitoare la calitatea actului de justitie in dosarele penale din intreaga tara, scot la iveala o stare de fapt de o gravitate deosebita. In ultimii ani, mii de persoane au cazut victime ale prostiei sau coruptiei unor magistrati, fara ca cineva sa fie tras la raspundere penala sau materiala pentru imensul rau produs. Recentele cazuri prezentate ca "dosare de mare coruptie si crima organizata", incropite la mare viteza de procurori, pentru a da semne ca ei lucreaza, dupa ce au dormit ani de zile pe dosare, demonstreaza ca magistratii romani sunt ori incompetenti, ori aserviti unor grupuri politice sau de interese. Arestarile esuate din marile dosare vehiculate in presa ultimelor luni: Dumitru Sechelariu, Dinu Patriciu, Zaher Iskandarani si Corneliu Iacobov, care au zapacit opinia publica, pun sub un mare semn de indoiala profesionalismul unor procurori, care din incapacitate profesionala si aservire fata de anumite grupuri nu sunt capabili sa intocmeasca un dosar "beton", care sa convinga instantele. Astfel, acesti magistrati incompetenti compromit public persoane nevinovate ori lasa impresia, voit sau nu, ca cei pusi in libertate de justitie din cauza lipsei probelor ar fi complet nevinovati.
Stare de fapt alarmanta
Intrigati de aceste situatii nepermise mai ales din partea unor procurori anticoruptie, platiti cu salarii exorbitante pentru a-si face datoria, am solicitat Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, situatii privind calitatea actului de justitie, in materie penala, domeniu strans legat de dreptul fundamental la libertate al persoanelor.
Inventarul cauzelor la nivel de tara, realizat pentru perioada 2001 - 2004, cu privire la numarul de persoane arestate si retinute de procurori, in dosare care s-au finalizat prin achitarea inculpatilor trimisi in judecata, dezvaluie o stare de fapt alarmanta, care evidentiaza un numar imens de erori judiciare care se traduc prin distrugerea unor destine omenesti:
- in 2001, 537 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 87 au fost arestate abuziv;
- in 2002, 379 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 56 au fost arestate abuziv;
- in 2003, 366 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 47 au fost arestate abuziv;
- in 2004, 435 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 46 au fost arestate abuziv;
Incepand cu data de 26 octombrie 2003, de cand procurorilor li s-a luat dreptul de a aresta, acest atribut fiind dat in competenta exclusiva a judecatorilor, gafele procurorilor au continuat si mai abitir. Astfel, pentru una din zece persoane pentru care procurorii au solicitat arestarea, masura privativa de libertate ceruta nu se justifica in raport de probele din dosar, dupa cum urmeaza:
- in ultimele doua luni ale lui 2003, procurorii au retinut persoane si au solicitat instantelor arestarea, fara a avea probe convingatoare, in 220 de cazuri;
- in 2004, acelasi lucru s-a petrecut in 1119 cazuri;
- in primul semestru al lui 2005, situatia s-a perpetuat in 479 de cazuri. Tradus in procente, situatiile din perioada 2003 - 2004 arata ca, in Romania, 10% din retinerile dispuse de procurori, urmate de cereri de arestare nu se justifica.
Situatie sumbra si la judecatori
Din cauza eliminarii recursului in anulare, in penal, in prezent este imposibil sa se mai stabileasca numarul de erori judiciare comise de instantele de judecata. Eliminarea recursului in anulare, in conditiile dezastrului din Magistratura, a inchis "supapele de refulare" ale justitiabililor ce cad victima magistratilor, care nu mai au unde sa se mai adreseze decat la CEDO de la Strasbourg pentru indreptarea erorilor judiciare.
Din acest punct de vedere nu este exclus ca numarul de agresiuni contra magistratilor sa creasca semnificativ si la cote de violenta foarte ridicate, din partea unor persoane care vor lua "dreptatea" in propriile maini, cu atat mai mult cu cat Consiliul Superior al Magistraturii nu da semne ca poate controla incompetenta si coruptia din Magistratura.
Situatie tragica
Statistica Parchetului Inaltei Curti privind erorile judiciare din perioada 1995 - 2003, ale instantelor de judecata, confirmate prin admiterea recursurilor in anulare, in dosare penale, arata o situatie tragica:
- 1995 - 1078 admise;
- 1996 - 792 admise;
- 1997 - 525 admise;
- 1998 - 422 admise;
- 1999 - 576 admise;
- 2000 - 416 admise;
- 2001 - 306 admise;
- 2002 - 236 admise;
- 2003 - 281 admise;
In prezent numarul erorilor judiciare comise de judecatori poate fi mai mare sau mai mic, insa el nu mai poate fi cuantificat, din cauza eliminarii recursurilor in anulare.
Neincredere
in Justitie
Erorile judiciare, de ordinul miilor in fiecare an, denota un grad ridicat de incompetenta a magistratilor romani, si chiar de coruptie, si este reliefat cu fidelitate in procentul de peste 80% al neincrederii cetatenilor in Justitie.
Daca raportam aceste date la faptul ca nu exista nici un caz de magistrat care sa fie raspuns penal sau material, in ultimii 15 ani, pentru distrugerea unor destine, prin ignorarea probelor din dosar, ne putem face o imagine despre ce distanta este intre puterea judecatoreasca si obligatia sa constitutionala de a garanta un proces echitabil fiecarui cetatean.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.