Moscova a eliminat Bucurestii

Asociatia transnistreana independenta "Pro Europa" a facut de curand public studiul "Sapte lacune ale planului Iuscenko" in care sunt indicate puntele slabe ale acestui plan.
Studiul citat apreciaza ca SUA si Uniunea Europeana ar trebui sa joace un rol activ, de mediatori in solutionarea conflictului transnistrean: "SUA si UE trebuie sa faca parte anume din numarul mediatorilor, iar nu sa aiba un statut efemer de observatori. UE si-a declarat disponibilitatea de a se include concret in reglementare nu doar in calitate de observator. In particular, UE si-a manifestat interesul fata de participarea la procesele de democratizare a regiunii, la evolutia post-conflictuala, solutionarea problemelor de ordin social si transformarea misiunii de pacificare intr-o structura a observatorilor militari si civili".
"Romania nici macar nu este pomenita" pe actuala lista a potentialilor mediatori ai situatiei transnistrene, observa asociatia Pro Europa. Romania "a fost impinsa afara din formatul" negocierilor transnistrene "la initiativa Rusiei si datorita intrigilor tesute de puterea de la Chisinau" adauga documentul, subliniind ca, in conditiile in care influenta manifestata de Romania in bazinul Marii Negre se afla in crestere, "readucerea Romaniei printre mediatori constituie varianta absolut adecvata situatiei existente."
Referitor la scopurile reglementarii transnistrene oferite de Ucraina, printre care "asigurarea dreptului la autodeterminare locuitorilor Transnistriei in mod exclusiv in cazul in care Republica Moldova isi va pierde suveranitatea si independenta," asociatia transnistreana "Pro Europa" semnaleaza ca, in contextul in care "pe teritoriul regiunii transnistrene lipseste natiunea sau poporul, distincte de cei care populeaza restul teritoriului Republicii Moldova," "eventuala acordare a dreptului de secesiune Transnistriei" devine "ilegala." Dreptul de secesiune poate reveni numai "statelor confederative, create ca urmare a acordului intre subiecti egali, ceea ce in, conditiile crizei transnistrene, nu poate reflecta in nici un caz reala stare de lucruri." "Existenta regiunii transnistrene a Republicii Moldova in calitate de "unitate administrativ-teritoriala sub forma de republica" in componenta Republicii Moldova, de asemenea, nu poate servi ca motiv de delegare Transnistriei a dreptului la secesiune," mai arata comentariul asociatiei transnistrene.
Trupele ruse, omise
"Alegerile, libere si democratice, in sovietul suprem al regiunii transnistrene nu pot fi organizate atata timp cat pe teritoriul in cauza nu vor actiona in deplina forta juridica toate normele si standardele internationale, inclusiv cele ale Interpolului," obiecteaza analiza asociatiei Pro Europa. Totodata, organizatia transnistreana semnaleaza faptul ca planul ucrainean omite sa mentioneze necesitatea retragerii trupelor si armamentelor rusesti din Transnistria. "Prezenta de facto a trupelor straine pe teritoriul Republicii Moldova, fara vreo acoperire juridica, nu contribuie in nici un fel la crearea situatiei in care ar fi posibila desfasurarea alegerilor libere si democratice in organul reprezentativ al regiunii. Demilitarizarea zonei este necesara ca o prima conditie de reintregire a Republicii Moldova," avertizeaza studiul.
"Doar constientizand lacunele la care ne-am referit, dar si inlaturandu-le, putem conta pe faptul ca criza transnistreana va fi depasita frumos, cu eleganta, in conformitate cu rigorile si normele democratiei liberale. Pentru aceasta este nevoie, nici mai mult, nici mai putin, de o vointa pronuntata din partea elitelor politice din Republica Moldova. In cazul manifestarii acesteia, restul actorilor cointeresati nu vor putea sa nu se conformeze. Daca vointa respectiva lipseste, consecintele pot fi dintre cele mai tragice, atat pentru tara noastra, cat si pentru intreaga Europa," conchide presedintele asociatiei transnistrene Pro Europa, Boris Asarov, semnatar al analizei citate. (D.E.)

---

Despre autor: