Nimeni nu poate supravietui macar o zi fara sa foloseasca un produs care provine dintr-o padure. Intr-o masura mult mai mare decat isi dau seama majoritatea oamenilor, hartia pe care scriem, apa pe care o bem, medicamentele care ne vindeca, lemnul di
Nimeni nu poate supravietui macar o zi fara sa foloseasca un produs care provine dintr-o padure. Intr-o masura mult mai mare decat isi dau seama majoritatea oamenilor, hartia pe care scriem, apa pe care o bem, medicamentele care ne vindeca, lemnul din care sunt facute casele si mobila, toate provin din paduri. Tot padurile asigura aerul pe care il respiram si habitatul pentru speciile aflate pe cale de disparitie. De asemenea ne asigura spatii recreative, deosebit de importante in lumea de azi. Aproximativ 1,5 miliarde din saracii planetei depind in mod direct de paduri pentru elemente fundamentale cum ar fi hrana si lemnul combustibil.
Si totusi despaduririle continua. In fiecare an pierdem 14,6 milioane de hectare de padure - o suprafata de aproape patru ori cat cea a Elvetiei. Administrarea iresponsabila a padurilor, fenomen majorat de legi proaste neaplicate si piata care rasplateste taierile ilegale, toate conspira in dezgolirea lumii de paduri. O data ce padurile vor incepe sa disparae vor declansa efecte de mediu, sociale si economice, care ne vor afecta pe toti intr-un frel sau altul.
Insula Sumatra din Indonezia este un bun exemplu. Companiile producatoare de hartie au declansat o uriasa distrugere ilegala a unor paduri care contin cea mai mare diversitate de plante din lume. Este foarte probabil ca plante care nu au fost inca descoperite sa dispara cu aceasta ocazie, ca si specii pe cale de disparitie, cum ar fi elefentul si rinocerul de Sumatra, ca si urangutanul. Cand vor disparea padurile din Sumatra, comunitati umane intregi vor ramane fara un spatiu de viata, fara a avea posibilitatea de a duce o viata decenta.
Mai mult, distorsionarea pietelor globale, cauzata de comertul ilegal a unor produse ieftine va duce la dezavantaje pentru cetateni. Tarile in curs de dezvoltare pierd anual 15 miliarde de dolari din cauza defrisarilor ilegale. Pentru a inrautati situatia, cererea de lemn pentru reconstructia zonelor afectate de tsunami anul trecut, aceasta cerere uriasa fiind acoperita tot de padurile din Sumatra.
Amenintari similare la adresa padurilor exista in bazinele fluviilor Congo si Amazon. Recenta evaluare ONU a ecosistemului (MEA) arata ca padurile din aceste regiuni se afla intr-un declin serios datorita proastei administrari si vor continua sa dispara daca nu vor fi luate masuri. Informatii emise de guvernul Braziliei indica faptul ca despadurirea teritoriilor din bazinul Amazonului, datorita unor factori ca reconversia agriculturii, a atins 2,6 milioane de hectare in cursul anului trecut, ridicand procentul zonei amazoniene despadurite la 17%.
Insa batalia impotriva despaduririi nu este pierduta. Diverse organizatii, ecologisti si corporatii ingrijorate de situatia padurilor din intreaga lume isi unesc fortele pentru a imbunatati administrarea padurilor. De exemplu World Wildlife Fund (WWF) si Banca Mondiala au asistat guvernul Braziliei intr-o initiativa care a infiintat noi parcuri nationale pe o suprafata de 17 milioane de hectare, care au fost astfel protejate de distrugere. Alianta WWF/ Banca Mondiala de asemenea a motivat partenerii pentrua infiinta un fond pentru a administra aceste zone protejate.
In mod similar, un summit al liderilor tarilor din bazinul fluviului Congo a dus la o cooperare extraordinara trans-frontaliera in conservarea padurilor si administrare responsabila. Aceasta initiativa a primit un ajutor financiar de 53 milioane de dolari din partea Departamentului de Stat al SUA. De la prima intalnire din 1999, au fost infiintate in bazinul fluviului Congo zone protejate care insumeaza 3,5 milioane de hectare de padure.
In orice caz, date fiind efectele valurilor tsunami din Asia de anul trecut, dovezile zdrobitoare emise de MEA si statisticile privind despadurirea din anumite regiuni cheie ale lumii, eforturile noastre trebuie sa continue. Banca Mondiala si WWF au lansat recent o initiativa de unificare a eforturilor pentru a oferi asistenta in domeniul reducerii procentului despaduririi globale la 10% pana in 2010 si pentru a activa alaturi de institutii din sectorul public si privat in urmarirea tintelor ambitioase de conservare a padurilor.
Studiile efectuate de WWF arata ca in cazul in care padurile mondiale vor avea parte de un mod de folosire complex - incluzand arealuri protejate, paduri comerciale administrate in mod responsabil ca si zone in care padurile sa fie re-create - vom reusi sa asiguram nevoile lumii de produse forestiere, concomitent conservand valorile importante sociale si de mediu. Oameni de afaceri, oameni politici si organizatii ale societatii civile trebuie sa-si joace rolul pentru realizarea acestei viziuni.
Dr. Claude Martin este directorul general al WWF International
Ian Johnson este vicepresedinte
pentru Dezvoltare Sustenabila
la Banca Mondiala.
Copyright: Project Syndicate, 2005.
www.project-syndicate.org

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.