Reinhart Koselleck (foto) este unul dintre cei mai renumiti carturari germani, pretuit deopotriva de istorici si lingvisti, de filozofi si sociologi din intreaga lume. El se numara intre umanistii contemporani a caror opera originala joaca un rol imp
Reinhart Koselleck (foto) este unul dintre cei mai renumiti carturari germani, pretuit deopotriva de istorici si lingvisti, de filozofi si sociologi din intreaga lume. El se numara intre umanistii contemporani a caror opera originala joaca un rol important in aflarea solutiilor pentru depasirea neajunsurilor conceptuale ale stiintei istorice. Inspirat de vechea scoala de istorie a ideilor, dar si de filozofia lui Martin Heidegger si Hans Georg Gadamer (a fost studentul lui Heidegger si partener de dialog al lui Gadamer), Koselleck s-a remarcat prin analize riguroase si prin numeroase noi ipoteze si interpretari. Gratie traducerii cartilor sale in Europa, SUA si Japonia (In 20 de limbi), contributiile istoricului privind dubla acceptiune a istoriei - de retrospectiva a trecutului si de prospectiune a viitorului ("Vergangene Zukunft" - "viitorul trecutului") - au devenit o referinta universala in teoria istoriei.
Reinhart Koselleck si-a inceput cariera la Universitatea din Heidelberg, unde si-a facut si doctoratul. Este de mai multe decenii profesor la Universitatea din Bielefeld, unde a intemeiat o scoala de teorie a istoriei. Ca practician, dar mai cu seama ca teoretician, experienta sa este una foarte vasta. Prin remarcabilele cercetari de istorie a istoriografiei si prin interesul pentru cunoasterea cat mai exacta a raportului dintre experienta si metoda, Koselleck a readus in actualitate istoria notiunilor. El a fost in masura sa sustina importante conexiuni interdisciplinare in beneficiul cunoasterii. Innoind studiile de "Geisteswissenschaften" ("stiinte ale spiritului") si "Geistesgeschichte" ("istorie a ideilor"), Koselleck a dezvaluit in mod exemplar istoria conceptului de istorie.
In "Geschichtliche Grundbegriffe" ("Notiunile fundamentale ale istoriei"), importantul lexicon in 8 volume (coordonat impreuna cu O. Brunner si W. Conze) in care a fost publicat studiul "Geschichte" - studiu aparut in versiune romaneasca sub titlul "Conceptul de istorie" (la Editura Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi) si lansat cu ocazia vizitei la Timisoara -, dar si in clasica "Vergangene Zukunft" ("Viitorul trecutului"), in culegerea de studii "The Practice of Conceptual History" ("Practica istoriei conceptuale") ori, mai recent, in "Zeitschichten" ("Straturile timpului"), preocuparea savantului s-a indreptat spre decodarea conceptului de istorie asa cum a fost el inteles mai ales in secolele al XVIII-lea, al XIX-lea si al XX-lea. Variatele sensuri ce i s-au atribuit de-a lungul timpului au necesitat re-descoperirea legaturii fundamentale dintre istorie si limba. Influentand relatiile sociale, gandirea si actiunea politica, manifestarile religioase, raportul istorie-limba a stimulat o mai exacta intelegere si definire a textelor preocupate de prezentarea fenomenelor umane. Sunt destule exemple care arata ca Reinhart Koselleck a insistat tot atat de mult si pe influenta colosala a istoriei dreptului asupra economiei, religiei, literaturii, limbii. Ceea ce deslusim multumita acestor cercetari sunt utilizarile multiple ale conceptului de istorie sau faptul ca notiuni identice conduc la diagnosticari dintre cele mai diverse.
Prezenta profesorului Koselleck la Timisoara este un semn de prietenie si de recunoastere a innoirilor care s-au produs in Romania, dupa 1989, in domeniul atat de sensibil si de politizat al istoriografiei. In programul vizitei marelui istoric s-au mai aflat o conferinta si participarea la o dezbatere stiintifica. Astazi, intr-o ceremonie speciala, Universitatea de Vest din Timisoara ii confera titlul de Doctor Honoris Causa.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.