Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Dupa criticile extrem de dure lansate de seful statului impotriva primului-ministru si a ultimatumului privind remanierea din teme
Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Dupa criticile extrem de dure lansate de seful statului impotriva primului-ministru si a ultimatumului privind remanierea din temelii a Executivului, Calin Popescu Tariceanu, insotit de cativa ministri, a dat fuga in judetele calamitate. Inutil. Criza profunda produsa de o calamitate naturala de o asemenea amploare, cum au fost inundatiile din acest an, nu o rezolva primul-ministru mergand prin mocirla si discutand cu sinistratii. Ci stand la pupitrul de comanda la Bucuresti, utilizand cu inteligenta si curaj toate parghiile pe care seful guvernului le are la dispozitie. Altii trebuie sa fie prezenti la fata locului si sa furnizeze relatari cat mai exacte, precum si propuneri si solutii realiste. Iar acesti altii, intr-un stat care functioneaza bine, sunt reprezentantii administratiei publice locale, sefii de directii si specialistii de la nivelul ministerelor. A-i cere lui Tariceanu sa dea piept la propriu cu apele dezlantuite este ca si cand seful celeilalte celule de criza, a ostaticilor, ar fi cutreierat pe la periferiile Bagdadului negociind cu precupetii eliberarea jurnalistilor. Dar nu exista doar problema gestionarii starii provocate de inundatii. A existat si asta, este adevarat, si o criza de comunicare. Care se transforma intr-un deficit de imagine pentru Guvern. Pentru ca un fapt ramane cert: si daca a facut si daca nu a facut ce trebuia, Executivul a lasat impresia ca se da cu cercul in timp ce tara e scufundata sub ape. Iar acum cred ca este prea tarziu pentru o pantomima care sa arate ca motoarele guvernamentale lucreaza din plin pentru a repara ce mai poate fi reparat. Si mai cred ca, bestelindu-l pe Tariceanu, Basescu incearca sa-si protejeze propria imagine si sa-si pregateasca terenul pentru pasul urmator. Cand va forta fie anticipatele, fie o remaniere spectaculoasa, fie chiar daramarea lui Tariceanu.
In timpul primului guvern Ciorbea, mi-am exprimat in mod repetat convingerea ca, in conditiile algoritmului de atunci, era cu neputinta ca Executivul sa functioneze bine. Si ca daca Ciorbea nu era lasat sa-si faca singur echipa asa cum credea de cuviinta, eficienta lui era imposibil de masurat in mod corect. A urmat un al doilea guvern Ciorbea, la formarea caruia el a avut ceva mai multa autoritate. Dar nu suficient de mare. Nici astazi nu putem sti cat de vinovat a fost Ciorbea pentru anumite contraperformante ale guvernului sau, care a mostenit cu adevarat de la PDSR o situatie dezastruoasa si cat din raspundere le revine sefilor de partide, care au sacrificat eficienta de dragul bataliei pentru ciolan. De altfel, guvernul Vasile, care a urmat, nu a avut nici el o soarta mai usoara. Dupa care Isarescu nu a facut decat sa gestioneze o perioada relativ scurta pana la alegeri. Un guvern eficient - fireste si cu o serie intreaga de lipsuri - a fost condus in ultimii patru ani de Adrian Nastase. Acesta, reusind performanta de a prelua si presedintia PSD, a putut sa-si alcatuiasca echipa asa cum a vrut. Si a fost cu adevarat responsabil si pentru contraperformante, dar poate sa-si adjudece in fata istoriei, in nume propriu, si succesele guvernului sau. Inchei aceasta excursie prin istoria mai recenta a Palatului Victoria pentru a spune ca Tariceanu este intr-o situatie deloc asemanatoare cu cea a lui Nastase.
In definitiv, daca ministrii sunt ineficienti - sau macar unii dintre acestia - este Tariceanu de vina? Oare el i-a ales? Nu cumva unii au fost impinsi in Executiv chiar de catre Presedinte care, de altfel, anuntase ca nu va face o munca de notar public, autentificand pur si simplu niste nominalizari lansate de partide? Sa fim bine intelesi: bun sau rau, Tariceanu s-a trezit in fruntea unei echipe care nu ii apartine. Si trebuie sa joace cu ea. Iar componentii, cei mai importanti dintre ei, sunt exponentii unor grupuri de interese, unele doar politice, altele si de afaceri. De altfel se va vedea ca membri ai Executivului continua sa-si conduca efectiv propriile afaceri si sa ia decizii la Palatul Victoria, care ii favorizeza la punga, desi aparent s-au conformat ramanand simpli actionari.
Asa stand lucrurile, ar fi incorect sa spunem in acest moment ca Tariceanu este un premier bun. Dar si ca este un premier rau. In realitate, Basescu a sesizat ca este defectuos algoritmul dupa care functioneaza puterea si viciat modul in care a fost construita majoritatea. Si vrea sa rupa pisica. Dar nu poate spune pe sleau ce gandeste, intrucat s-a aflat el insusi la originea acestei nefericite combinatii. Noua proiectie politica prezidentiala s-ar putea sa se intalneasca in mod fericit sau sa se bata cap in cap cu lovitura sub centura care i se pregateste lui Tariceanu, din interiorul PNL. Pentru ca, stimati "liberali populari", una este ca intreg partidul sa decida sa o vireze la dreapta si alta e ca un grup de lideri sa incerce - la sfarsitul acestei luni - sa forteze nota punand in pericol unitatea PNL. Chiar acum cand abia-abia se tine la guvernare.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.