Noul roman al lui Johann Lippet, intitulat "Parasirea terenului" ("Das Feld räumen", Wunderhorn, Heidelberg 2005, 347 p.), este continuarea romanului "Usa bucatariei din dos", publicat in urma cu cinci ani ("Die Tür zur hinteren K&a
Noul roman al lui Johann Lippet, intitulat "Parasirea terenului" ("Das Feld räumen", Wunderhorn, Heidelberg 2005, 347 p.), este continuarea romanului "Usa bucatariei din dos", publicat in urma cu cinci ani ("Die Tür zur hinteren Küche", 2000, la aceeasi editura).
In prima parte din "Parasirea terenului", Johann Lippet evoca soarta dramatica a unei familii din micul sat banatean Vizejdia. Din pricina razboiului, oamenii ajung in Austria. In 1956, Anton Lehnart, capul familiei si tata a patru copii, trei fete si un baiat, se hotaraste sa se intoarca in Romania. Familia, repatriata intr-o tara in care vechile structuri rurale se afla intr-un proces de dezintegrare, incearca sa se reintegreze. Colectivizarea agriculturii si iluzia prosperitatii comuniste provoaca o degradare economica generala, spulberind treptat sperantele noului inceput.
Povestea declinului acestei familii de svabi banateni reflecta istoria Romaniei din anii care au precedat prabusirea regimului. Dupa moartea fiului lui Lehnart, impuscat in timp ce incerca sa treaca frontiera spre Iugoslavia, cele trei fete se decid sa emigreze in Germania.
Partea a doua a romanului incepe cu vizita acasa pe care o face una dintre fiicele lui Anton in 1985. Desi tatal nu doreste sa plece din tara, el se lasa convins in cele din urma. Pentru a preintimpina sicanele autoritatilor romane, fiica lui Anton a adus 10.000 de marci pentru a mitui "organele" care elibereaza pasapoarte. Suma urmeaza sa fie predata sinistrului "gradinar" din Timisoara - care este un personaj real, o "celebritate locala" oculta in anii '80, intermediar influent intre solicitantii de pasapoarte si reprezentantii Ministerului de Interne care eliberau documentele necesare plecarii definitive din tara. Acest capitol rusinos si neelucidat juridic din istoria recenta a Romaniei ocupa un rol central in cartea lui Lippet, oferindu-i autorului materialul epic necesar reconstituirii traumelor prin care au trecut zeci de mii de persoane. Isteria exodului este descrisa de autorul romanului ca o explozie irationala colectiva, sintetizata in propozitia simpla: "Ne-am saturat, plecam de aici".
Cind i se elibereaza pasaportul, in pofida nemultumirilor acumulate, Anton Lehnert nu se bucura, fiindca se simte legat de satul in care traieste, de casa parinteasca, de animalele pe care le ingrijeste. Ajuns in Germania, resimte lumea noua si necunoscuta de acolo ca ostila si straina. Amintirile nostalgice, aproape mitice, legate de micul sau sat banatean ii ofera o consolare stranie, lipsita de sperante. Dupa prabusirea lui Ceausescu, Anton Lehnart se hotaraste sa se intoarca acasa si sa redevina legumicultor particular. Finalul sumbru al romanului este dedicat aceastei imposibile intoarceri si mortii subite a lui Anton, in 1993.
Preferind povestirea liniara, autorul nu se aventureaza in explicatii psihologice. Cu acest roman, Lippet dovedeste din nou ca nu se poate abate de la subiectul central al scrierilor pe care din 1980 incoace le-a publicat. Universul epic al lui Lippet este situat in mica localitate banateana, aproape izolata de restul lumii.
Autorul, care, dupa absolvirea Facultatii de Filologie din Timisoara, a fost profesor la o scoala, iar apoi, timp de aproape zece ani, secretar literar la Teatrul German de Stat din orasul de pe Bega, a demonstrat ca este un cronicar autentic al unei epoci care l-a marcat profund, atat existential, cat si literar. Dovada sunt cartile pe care le-a publicat in ultimii 20 de ani, de la poemul "biografie. un model" (aparut in 1980, la Bucuresti) si pina la cartile sale de proza aparute in Germania: "Protocolul unei despartiri si al intrarii intr-o tara sau Frica de disparitia amanuntelor" (1990), "Ridurile de pe fata" (1991), "Groparul" (1997), "Usa bucatariei din dos" (2000) si, acum, "Parasirea terenului". Intr-un tiraj redus, i-a aparut anul trecut in tara, la Resita, un roman autobiografic, "Ani macinati", in care povesteste despre prima sa vizita in Romania postcomunista.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.