Podurile nimanui

Intemperiile din lunile aprilie si mai au creat mari probleme in mai multe zone ale tarii. Pe langa acest aspect, in multe situatii cei vinovati sunt chiar localnicii care arunca deseurile menajere in albia raurilor sau paraurilor, astfel la o viitura calea apei este obturata in zona podurilor de resturile care sunt oprite de pilonii de sustinere. In Banat au fost inundate mii de hectare de culturi agricole, iar sute de gospodarii se afla si in prezent sub ape. Autoritatile sunt incapabile sa gestioneze criza care afecteaza, direct sau indirect, aproape doua treimi din populatia tarii. Inundatiile si viiturile au creat probleme si din cauza unor lucrari neexecutate la timp sau fara sa fie respectate normele metodologice stabilite in actele normative aplicate in constructiile de specialitate. Din aceste cauze au fost distrusi mii de kilometri de drumuri, sute de poduri si podete si diguri. La prima vedere, cei responsabili par sa scape fara sa dea socoteala in fata vreunei instante. Cercetarile in cazul firmelor care au efectuat lucrarile de diguire in Banat sunt anevoioase, iar in cazul unor poduri strategice distruse de ape nici nu au fost demarate. Chiar daca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), a cerut Parchetului National Anticoruptie declansarea investigatiilor privind modul in care Administratia Nationala "Apele Romane" a incheiat, in perioada 2000- 2004, o serie de contracte cu diverse firme pentru executarea de lucrari hidrotehnice ancheta avanseaza cu pasi de melc.
Pagubele contorizate de catre autoritati in urma cu o saptamana sunt de peste 200 milioane euro. Inundatiile de la inceputul acestei luni au afectat 19 judete, fiind avariate 1093 de case si 3073 de anexe gospodaresti. Apele au distrus, de asemenea, 112 poduri si podete, 62 km de drumuri judetene si comunale, 83 km de strazi, opt constructii hidrotehnice, terasamente de cale ferata etc.
Podul care face legatura intre orasul Campina si comuna Cornu, resedinta presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a fost distrus de viituri. Podul Lunca Cornului este unul dintre cele patru afectate de viituri in judetul Prahova. "Podul Lunca Cornului, care traverseaza paraul Campinita, a fost afectat din cauza apelor. Un picior al podului s-a rupt, iar dupa o zi s-a rupt si platforma", a declarat presei, purtatorul de cuvant al Primariei Campina, Mariana Patrasca. Podul Lunca Cornului a fost reabilitat in luna august a anului 2001, lucrarea fiind realizata de SC Matei Constructions Company SRL din Campina, dupa un proiect realizat de SC Consitrans SRL din Capitala. Lucrarea a avut o garantie de doi ani, dar pentru eventualele vicii ascunse SC Matei Constructions Company SRL raspunde in continuare timp de zece ani. Astfel, daca o expertiza va stabili ca executantul lucrarii a folosit materiale calitativ sau cantitativ inferioare celor stabilite in documentatie, obligatia de a reface podul ii revine in totalitate. De asemenea, in cazul unor erori de proiectare poate rezulta responsabilitatea materiala si juridica a firmei bucurestene, SC Consitrans SRL. Valoarea lucrarilor de reabilitare a podului a fost de peste 2,8 miliarde de lei, fondurile fiind alocate din bugetul Consiliului Judetean si din bugetul local al orasului Campina. "Lucrarea a costat aproximativ 2,8 miliarde de lei, a fost o lucrare facuta din saracie, pentru ca Primaria Campina nu a avut mai multi bani de investit. In consecinta, proiectantul a facut ce a putut de acesti bani", a declarat, citat de Rompres, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Florin Anghel. Primarul orasului Campina, Horia Tiseanu, a luat deja legatura cu reprezentantii unor institute de proiectare pentru a realiza o expertiza la podul Lunca Cornului. Primarul Tiseanu ne-a declarat ca saptamana trecuta a sesizat procurorii din Campina si a cerut sa fie cercetata modalitatea in care s-au efectuat proiectul si lucrarile, iar in cazul in care se va decide cui apartine vina Consiliul Local Campina va constitui parte civila in proces. Specialistii sustin ca o parte din vina ii poate apartine Regiei Nationale "Apele Romane" care nu a efectuat nici o amenajare - praguri de linistire ale apelor - in amonte de podul Lunca Cornului.
Prabusirea acestui pod este cu atat mai interesanta cu cat avem in vedere lucrarile de reabilitare. Firma SC Consitrans SRL de Bucuresti, care a proiectat lucrarea, a efectuat, cel putin scriptic, toate testele care se impun la structura de rezistenta.
Dintr-un scurt istoric al constructiei respective reiese ca podul a fost construit candva prin anii 1920-1925, avand o latime de 6,8 metri si o lungime de 35 de metri. Materialele de constructii folosite la construire au fost beton armat, lemn si otel. O data cu reconstruirea caii de rulaj a fot largit la zece metri, iar structura de otel si lemn inlocuita cu beton. Prin aceasta modificare s-a marit considerabil si greutatea podului care trebuia sustinuta in continuare de pilonii construiti in urma cu 80 de ani. In afara de acest aspect mai apare si problema traficului marit si a gabaritului ridicat al vehiculelor care au circulat pe podul peste paraul Campinita. La pilonii de sustinere s-au efectuat doar lucrari de cosmetizare.
Proiectantul sustine ca a avut in vedere la calcule toate datele privind modificarea greutatii si a traficului aparute in urma reabiltari. Ba mai mult, constructorul sustine ca in timpul efectuarii lucrarilor a suplimentat cantitatea de beton folosit la consolidarea pilonilor.
In cazul firmei Matei Constructions Company, ai carui patroni sunt membrii familiei Matei, Ion si Mihai, se mai stie ca a efectuat o serie de lucrari prin incredintare directa Consiliului Local Campina in perioada 2000-2004, perioada in care edilul-sef al urbei a fost pesedistul Tudor Gheorghe.
SC Consitrans SRL este in proprietatea familiei Hanganu din Bucuresti avand coactionar si pe un anume Mihai Olariu. Familia Hanganu este actionar la alte 11 firme (SC International Road Design SRL, SC Geoexpert Laboratorul Central de Geosintetice SA, SC Consitrans Invest SRL, SC Artera Proiect SRL, SC Road Consulting&Design SRL, SC Drum Proiect SRL, SC Via Design SRL, SC Geostud SRL, SC Consitrans SRL, SC Tudor Maritim SRL, SC Rona Vet Serv SRL), majoritatea avand activitate in domeniul constructiilor.
Legatura Buzau - Moldova s-a rupt
La iesirea din orasul Buzau, spre comuna Maracineni, podul care traverseaza raul Buzau s-a prabusit, paralizand traficul pe cel mai important drum care leaga Moldova de Capitala. Vinovatii pentru acest incident, conform declaratiilor unor oficalitati, au fost niste firme care au excavat albia raului in imediata apropiere a podului. Din datele facute publice pana in acest moment nici Ministerul Transporturilor si nici administratorul constructiei, Sectia Buzau a Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale, nu a sesizat Parchetul.
Podul de la Maracineni din judetul Buzau s-a prabusit la patru zile de la inclinarea primului pilon in urma unei viituri. Partea metalica a podului a fost construita in 1932 de ingineri germani, iar dublura din beton - de constructori romani de la Centrala Cai Ferate, in perioada 1983-1992.
In data de 9 mai a.c, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a facut o vizita la podul de la Maracineni si a propus refacerea partii calamitate a podului in cel mult sase luni, prin contractarea unui credit in valoare totala de 60 de milioane de euro, din care 1,5 milioane vor fi alocate in acest sens. In ziua urmatoare la Buzau a sosit si ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu. In urma vizitei, MApN a anuntat ca un detasament de 60 de militari din Brigada 10 Geniu va instala un pod metalic, pe suporti de lemn, in amonte de cel avariat de inundatii. Acesta va face posibila refacerea legaturii auto si pietonale pe drumul european 85, intr-o prima faza pe un singur sens de circulatie.
Viaductul de la Poiana Teiului sta sa cada
Drumul care leaga nordul Moldovei cu Transilvania poate fi inchis circulatiei in orice moment. Viaductul de la Poiana Teiului, judetul Neamt, considerat un important nod rutier care asigura legatura intre patru sectoare de drumuri nationale, se afla intr-o stare avansata de degradare si risca sa se prabuseasca. Ca urmare a uzurii accentuate, intre tronsoanele podului s-au creat brese mari, iar parapetii au fost distrusi in proportie de peste 40%. Viaductul, a carui constructie s-a incheiat in 1960, nu a fost supus pana acum la nici un fel de lucrari de reparatii capitale. Pentru remedierea temporara a situatiei, in anul 2001, muncitorii de la Sectia de Drumuri Nationale Neamt au acoperit bresele cu placi metalice, care sa preia o parte din forta de apasare generata de traficul rutier, si au consolidat cu material lemnos sparturile din parapeti.
Probleme majore sunt si la infrastructura viaductului, care este slabita deoarece apa a sapat in jurul picioarelor podului, pilele de la capete sunt in pericol de prabusire, ca urmare a erodarii si largirii albiei, iar parapetul este atat de degradat incat, in unele locuri, legatura cu podul este asigurata numai de un singur surub.
O expertiza tehnica, realizata in toamna anului 2001 de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi, a aratat starea avansata de degradare a viaductului si a scos in evidenta necesitatea unor lucrari de reparatii capitale. Din cauza ca Ministerul Transporturilor nu a alocat fondurile necesare, institutia de resort din Neamt a efectuat numai lucrari pentru intretinere curenta, cum ar fi curatarea, vopsirea bordurilor si a balustradelor, precum si refacerea marcajelor rutiere.
Podul de la Cateasca in prag de prabusire
Situatia de la Maracineni poate aparea si in judetul Arges, in comuna Cateasca, unde podul peste raul Arges este pe cale sa se prabuseasca. Urmarile unui asemenea eveniment ar fi catastrofale: intreruperea circulatiei spre autostrada Pitesti-Bucuresti si aparitia unui lac artificial in zona, a declarat, pentru Rompres, vicepresedintele Consiliului Judetean Arges, Florea Costache.
Podul de la Cateasca se afla in discutia autoritatilor locale si centrale de aproape doua luni. Au fost emise mai multe sugestii, precum repararea podului, abandonarea lui in favoarea altuia nou, realizarea unui baraj care sa opreasca alunecarea aluviunilor spre sud, amenajarea unui baraj hidrotehnic si cu functie rutiera.
Traversarea peste raul Suceava a devenit periculoasa
Podul rutier din cartierul sucevean Itcani, situat pe Drumul European 85, peste raul Suceava, trebuie supus de urgenta unor lucrari de consolidare, existand pericolul deteriorarii acestuia, din cauza cresterii debitului cursului de apa in ultimele zile. Viceprimarul Angela Zarojanu a declarat ca municipalitatea a facut demersuri inca de la inceputul acestui an pentru obtinerea finantarii necesare finalizarii lucrarilor de consolidare a acestui pod, dar fara nici un rezultat. Viceprimarul Sucevei, Angela Zarojanu, a declarat presei ca podul, cu o vechime de peste 30 de ani, pe care circula zilnic sute de TIR-uri, trebuia consolidat in urma cu mai multi ani, dar ca aceasta investitie a fost amanata din lipsa de fonduri.
Raul Buzaului a mai distrus un pod
Cresterea debitului raului Buzau a dus la fisurarea podului din localitatea braileana Latinu si la scaderea rezistentei acestuia, motiv pentru care s-a dispus restrictionarea traficului greu in zona. Potrivit sefului Sectiei Drumuri Nationale Braila, Doinita Corban, in aceasta zona s-a actionat imediat ce a aparut suspiciunea ca podul de la Latinu nu mai este suficient de stabil. "O fisura dintre rosturi s-a deschis vizibil, ridicand semne de intrebare asupra stabilitatii piciorului care se afla in apa. Pana cand se vor face verificari amanuntite, traficul greu va ramane restrictionat, pentru a se evita situatiile periculoase ce ar putea sa apara", a declarat Corban. Zona pe care s-a dispus restrictionarea traficului greu este cuprinsa pe portiunea Braila-Gulianca a drumului national ce leaga Braila de Focsani.
100 de miliarde pentru lucrari in Mehedinti
Consiliul Judetean (CJ) Mehedinti va contracta de la BCR un imprumut de 100 miliarde lei pe care ii va investi in refacerea infrastructurii rutiere, transmite Rompres. Topirea brusca a zapezilor si inundatiile care au avut loc in aceasta primavara au condus la calamitarea a 307 km drumuri de interes judetean si peste 70 poduri si podete din judetul Mehedinti pentru a caror refacere ar fi necesari peste 300 miliarde lei. "Dispunand de fonduri bugetare insuficiente pentru reabilitarea retelelor de drumuri rutiere, am ajuns la concluzia ca numai apeland la un credit putem reface urgent ce au distrus apele", a declarat vicepresedintele CJ Mehedinti, Iancu Holtea.
Drumul interjudetean 102B a fost inchis
Drumul interjudetean 102B care face legatura intre localitatea buzoiana Cislau si cea prahoveana Valenii de Munte a fost inchis incepand din data de 9 mai a.c, din cauza distrugerii podului din zona Calvini. Ploile abundente au creat viituri uriase, tuburile din beton ale podului fiind mutate din loc si acoperite de apa.
Podul de piatra s-a daramat
Un pod de piatra ce asigura accesul spre islazul Tarna Mare din municipiul Falticeni a fost rupt de apele paraului Petia, potrivit Rompres, sub presiunea tonelor de gunoaie aruncate la intamplare pe cursul de apa. Un comunicat al Primariei Falticeni arata ca podul de piatra a fost afectat in urma ploilor puternice ce au facut ca paraul sa-si iasa din matca, iar apa a distrus o parte din podul de beton. "Falticenenii din Tarna Mare au demonstrat cat pot fi de nepasatori fata de o problema ce ii priveste direct si pe care au generat-o prin actiunile lor inconstiente", se mai precizeaza in comunicatul Primariei. Oamenii serviciului de salubritate au trebuit sa scoata din gurile de scurgere ale podului cu pricina, sute de PET-uri, crengi si strujeni de porumb aruncati in apa.
Pericol in centrul Capitalei
Pasajul Marasesti din centrul Capitalei reprezinta de peste un an un real pericol public, din cauza ca unul dintre stalpii sai de sustinere s-a deplasat cu cateva zeci de centimetri. Aceasta constructie este sensibila si la caderile abundente de precipitatii, aici producandu-se inundatii care conduc la blocaje rutiere in zona. Primaria Capitalei a sesizat acest aspect si a propus consilierilor municipali aprobarea unei finantari pentru executarea lucrarilor de consolidare, dar acestea se pare ca intarzie. Gheorghe Udriste, directorul directiei de Transporturi, Drumuri si Siguranta Circulatiei din Primaria Capitalei, a declarat ca operatiunile de consolidare vor incepe in aceasta vara, evitand insa sa precizeze o data exacta. Udriste a spus ca firma care va executa consolidarea podului Marasesti este deja stabilita prin licitatie publica.

---

Despre autor: