Dubla teapa a lui Voronin

Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Intr-un stil duplicitar, lasat mostenire de Rusia Sovietica, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a tras simultan o cacealma Uniunii Europene si Romaniei. Iar viclenia a iesit la iveala la Vinnita, in Ucraina, cu ocazia consultarilor organizate acolo in chestiunea transnistreana. Conform intelegerilor stabilite anterior cu Bucurestiul si Bruxellesul, urma ca Republica Moldova, care in mod declarativ si-a exprimat intentia de a se integra, in viitor, in Uniunea Europeana, sa sustina implicarea, in tratativele privind soarta autoproclamatei Republici Transnistrene, a reprezentantilor Romaniei si ai UE. Traian Basescu a jucat corect, promovand la toate intalnirile la nivel inalt ideea largirii UE, prin atragerea Moldovei. Chiar daca, prin insistenta acestui demers, a adaugat dificultati in plus acceptarii Romaniei fara clauza de salvgardare. Dar iata, Vladimir Voronin l-a inselat. Si la fel s-a intamplat si in ceea ce il priveste pe Adriaan Icobovits De Szeged, reprezentantul special al UE pentru Republica Moldova. Pentru ca, la Vinnita, dupa cum ne informeaza Agentia "Rusia la zi", Voronin nu a insistat sub nici o forma ca Bucurestiul si Bruxellesul sa fie implicate in negocierea transnistreana. Dimpotriva. El a sustinut planul ucrainean. Ce semnificatie are aceasta duplicitate manifestata de Voronin? Care pot fi consecintele pe plan international? Cum va fi contabilizat afrontul suferit de Basescu?
Asa cum recunosc, fara exceptie, toti analistii, chestiunea transnistreana este extrem de complicata. Daca este adevarat ca, istoriceste, acest teritoriu plasat dincolo de Nistru nu apartine Romaniei, la fel de adevarat e ca, prin combinatiile perverse facute de Rusia sub regia lui Stalin si cu asentimentul celorlalte doua mari puteri, Statele Unite si Marea Britanie, care au semnat intelegerea de la Ialta, Transnistria a fost lipita de Basarabia. Si impreuna au format una dintre republicile sovietice. Si tot impreuna, sub numele de Republica Moldova, s-au dezlipit de Rusia, la scurt timp de la prabusirea imperiului. Dar Moscova avea nevoie si aici, cum a avut nevoie si in alte republici devenite independente, de un focar de conflict. Care trebuia transformat, ulterior, in cap de pod al noii Rusii. Armata a 14-a a ramas la Tiraspol si nu s-a mai retras, in ciuda angajamentelor repetate ale Kremlinului. Asa a aparut conflictul. Asa s-a autoproclamat Transnistria stat independent. Un spatiu nerecunoscut ca atare de nimeni in mod oficial. Iar neoficial, doar de Moscova. Astazi, Transnistria, care a devenit unul dintre cele mai periculoase canale de contrabanda catre Europa - cu arme, stupefiante, fiinte umane, substante radioactive s.a.m.d. - este la cheremul Moscovei, dar, in acelasi timp, a ajuns o preocupare majora pentru toate statele din regiune si nu numai, care sunt interesate de asanarea acestui centru de instabilitate si de tensiune. Asa se si explica de ce sunt vehiculate, pentru rezolvarea problemei transnistrene, fel de fel de scenarii, unele de-a dreptul fanteziste, nascute in laboratoarele marilor capitale ale lumii.
Dupa venirea la Presedintia Romaniei a lui Traian Basescu, acesta a stabilit cateva prioritati ale politicii externe, una dintre ele vizand o implicare activa si constructiva a Bucurestiului intr-un spatiu geo-politic plasat in nord-est, dincolo de limitele previzibile, in mod imediat, ale Uniunii Europene. Si oricum, in proximitatea granitelor NATO. Plasandu-se la frontiera NATO si a viitoarei harti UE, Romania nu poate fi decat interesata, si inca in cel mai inalt grad, in diminuarea si, eventual, disparitia oricaror stari conflictuale in zona. De aici, un dublu interes, la fel de important, poate, ca si cel al unei viitoare reunificari cu Basarabia: Bucurestiul doreste o rezolvare corecta si definitiva a problemei transnistrene si, in acelasi timp, admiterea, in perspectiva, a Republicii Moldova in NATO si in UE. Iar demersurile de politica externa ale sefului statului si ale sefului diplomatiei de la Bucuresti s-au desfasurat energic si insistent in acest sens. Participarea noastra la negocierile privind chestiunea transnistreana sunt nu numai vitale, ci si legitime. In acelasi timp, este necesara implicarea UE. Cu atat mai mult cu cat Voronin si-a exprimat si dorinta si speranta ca, in viitor, Moldova sa poata fi primita in Comunitate.
Avem acum proba ca, de fapt, presedintele Republicii Moldova a jucat o cacealma si, probabil la mica intelegere cu unele creiere infierbantate de la Moscova, joaca o carte care este a Kievului si a Tiraspolului. Si anume, incearca sa sustina planul ucrainean de organizare, in Transnistria, a unui referendum. Ceea ce ar echivala cu o recunoastere pentru prima data internationala, inclusiv de catre Republica Moldova, a statalitatii transnistrene. Dubla tradare a lui Voronin consterneaza UE si Romania. Si il lasa pe Basescu sa fluiere in pustiu.

---

Despre autor: