Luni a fost ultima zi de depunere a declaratiilor de venit global. Conform unei directive a Ministerului de Finante, contribuabilii pot dispune redistribuirea a 1% din impozit catre o organizatie non-guvernamentala. In zona culturala, au facut campan
Luni a fost ultima zi de depunere a declaratiilor de venit global. Conform unei directive a Ministerului de Finante, contribuabilii pot dispune redistribuirea a 1% din impozit catre o organizatie non-guvernamentala. In zona culturala, au facut campanie pentru atragerea unor astfel de fonduri Uniunea Teatrala din Romania, Fundatia Teatrul Fara Frontiere, Asociatia Ecumest, LiterNet, Fundatia Tranzit, revista Timpul, Asociatia Persona, Teatrul ACT... Cu totii vor afla abia la sfarsitul anului cata lume au convins.
Povestea, asa bine intentionata si... umanitara cum pare ea, are multe sanse sa devina gaura neagra si puturoasa sub miasmele careia mor cele mai multe sentimente inalte pe plaiurile carpato-etc.
Sa facem un exercitiu de imaginatie. Ca sa redirectionezi un procent din impozit, trebuie sa completezi punctul H din declaratia de venit, cu numele si datele de identificare ale ONG-ului. Dar, ca s-o poti face, trebuie sa si ai in fata ochilor formularul respectiv. Pe care nu-l primesc acasa decat cei care obtin venituri din mai multe surse, au cumul de functii, contracte de drepturi de autor, profesii libere si asa mai departe. Pentru restul populatiei muncitoare, declaratia de venit global e completata de reprezentantul fiscal, adica, simplificand lucrurile, de contabilul firmei. Iar onor contribuabilul n-apuca sa-si vada in veci declaratia.
Acum, un mic exercitiu de imaginatie, in doua variante: firma respectiva a inregistrat si ea un ONG (prima versiune) sau simpatizeaza cu unul (a doua). Si completeaza declaratiile de venit ale tuturor angajatilor cu datele acestei organizatii, fara ca amploaiatul sa aiba habar cui da banii. Ma rog, nu-i da el direct, da din ce-a dat deja, de-aia nici nu se prea preocupa de atari amanunte. Daca nu-l ustura imediat la buzunar... Iar firma fie isi recupereaza si ea un ceva (cateva sute de lei in cazul salariului minim pe economie) din ce-a cheltuit cu personalul, fie face un bine unui prieten. Totul fiind absolut, dar absolut legal. Si care angajat, la privat sau la stat, in Romania, s-ar duce la sef sa protesteze ca nu poate decide singur redirectiona-rea unor amarati de lei catre niste amarati de producatori independenti de cultura, ingrijitori de caini vagabonzi ori purtatori de cuvant ai minoritatilor sexuale?
Teoretic, angajatul care nu-si primea declaratia acasa putea sa depuna la Administratia Financiara un formular avand completate doar datele de identificare ale lui si ale ONG-ului catre care trimitea sus-numitul 1%. Ei, practic nu se poate. Foarte bine ca nu se poate, ce-ar fi iesit daca la urma se descoperea ca l-a redistribuit de doua ori, o data el, o data reprezentantul fiscal? Se-mpartea procentul la doi? Sau chemau si contabilul, si angajatul, sa-i puna sa se puna de acord? Sau nu dadeau nimanui ala 1%, ca poate data viitoare o nimeresc? Chiar daca data viitoare n-o sa mai fie, in orice caz nu asa, de vreme ce de la anul, o data cu cota unica de impozitare, dispar si declaratiile de venit global.
E atat de legal, atat de tipic autohton si la limita moralei epopeic-tragicul sfarsit al laudabilei initiative numite "dati un leu pentru-un oengeu"! Tocmai cand la zi in politica e subiectul averii demnitarilor, saracia se-ntinde la fel de trist peste veselul sector independent. La noi, unde toate lucrurile simple devin usor foarte complicate, mai putin micutele, dragutele scheme financiare, din care nu intotdeauna cineva pierde, dar obligatoriu cineva castiga.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.