Romania, Ialta si provocarile unei strategii

Schimbarile petrecute in ultima vreme au asezat Europa intr-un punct nodal al evolutiei sale postbelice. Este vorba de inceputul unei noi istorii a batranului nostru continent, care speram sa consemneze - fara sincope - nasterea unei Europe umaniste a viitorului, unita in marea ei diversitate. Ar fi fost de dorit ca acest curs al istoriei sa conduca si la infrangerea reflexelor si cliseelor trecutului, ce isi aveau sorgintea atat in rivalitatile mai vechi sau mai recente, cat si in diversitatile, firesti, de interese nationale. Deocamdata nu a fost sa fie asa. O demonstreaza si modul in care s-au derulat festivitatile de la Moscova prilejuite de aniversarea a 60 de ani de la capitularea Germaniei naziste. "Eroism nemaiintalnit" si "eliberarea a 11 tari europene" a reprezentat, in esenta, descrierea de catre liderul de la Kremlin a evolutiei Armatei Rosii in timpul razboiului. El a omis insa sa adauge ocupatia si opresiunea bolsevica rezervate pentru jumatatea rasariteana a continentului timp de patru decenii. "Unul din cele mai rele lucruri din istorie" a apreciat presedintele american George W. Bush. O suita de concesii regretabile facute de democratiile occidentale initial lui Hitler (la München, spre exemplu) si apoi lui Stalin (mai ales la Ialta) au contribuit si ele, in buna masura, la scrierea unei istorii triste.
Un loc aparte ocupa printre documentele malefice ale timpului Pactul Ribbentrop-Molotov, care a servit drept baza celui mai mare rapt teritorial din istoria recenta a Europei, savarsit impotriva Romaniei, Poloniei, tarilor baltice si Finlandei. Situat in afara dreptului international, Tratatul sovieto-german din 1939 era lovit de nulitate ab initio, cu atat mai mult cu cat protocolul secret nu a fost supus niciodata spre ratificare Sovietului Suprem al fostei URSS. Prin aceasta mistificare juridica de proportii i s-a rapit Romaniei un teritoriu cu o suprafata totala de 50.500 kmp reprezentand Basarabia, Nordul Bucovinei si tinutul Herta. Dupa 1989 succesoarele fostei URSS au incercat - si in parte au si reusit - sa-si constituie o legitimitate post-factum asupra acestor teritorii prin incheierea unor acorduri politice si, respectiv, de frontiera cu victimele agresiunii din perioada 1939-1940.
In aceste conditii, nu este de mirare ca presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a propus comunitatii internationale organizarea unei noi Conferinte la Ialta, o Ialta pentru viitorul Europei. Liderul georgian a dezvaluit faptul ca ideea i-a venit dupa discutiile purtate cu presedintii Traian Basescu si Victor Iuscenko la summit-ul GUUAM de la Chisinau. Printre scopurile marturisite ale acestui demers se numara consolidarea democratiei europene, extinderea libertatii si a democratiei in toata zona Marii Negre, inclusiv in cunoscutele teritorii separatiste, cum sunt Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud, in primul rand prin retragerea trupelor straine. In paralel, tarile baltice au denuntat consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov, pe care Acordul de la Ialta, incheiat de SUA, Marea Britanie si fosta URSS, l-a consfintit. Ambele demersuri au beneficiat de sustinerea presedintelui Bush, care a declarat ca victoria de la 9 mai 1945 a avut urmari tragice pentru jumatatea rasariteana a Europei. Potrivit acordului de procentaj de la Ialta influenta Uniunii Sovietice in Romania, Polonia si Bulgaria era de 90%, in Iugoslavia de 50%, iar in Grecia de 10%. Desigur, 9 mai 1945 mai reprezinta in constiinta opiniei publice victoria principiilor libertatii si democratiei asupra regimului nazist. Dar, pentru milioane de europeni din jumatatea rasariteana a continentului aceasta zi nu a adus, din pacate, libertate si democratie, ci o alta forma de totalitarism de care acestia au avut parte de mai bine de 40 de ani.
Dupa provocarea lansata de presedintele Saakasvili, recent, Parlamentul de la Riga a cerut Federatiei Ruse sa-si asume "responsabilitatea morala, juridica si financiara pentru crimele impotriva umanitatii comise in Letonia". In declaratia Parlamentului leton se solicita acoperirea daunelor provocate populatiei in timpul ocupatiei sovietice, care a inceput cu Pactul Ribbentrop-Molotov din august 1939. Declaratia parlamentarilor letoni cere Rusiei sa-si asume responsabilitatea morala, legala si financiara pentru crimele comise si pagubele provocate. De altfel, o responsabilitate similara ar trebui sa fie asumata si de autorii intelegerii de la Ialta.
Este demn de retinut ca presedintele George W. Bush ceruse condamnarea Pactului intr-un discurs tinut la Riga in ajunul festivitatilor de la Moscova. Presedintele Vladimir Putin a replicat ca nu exista motive de "cainta" cata vreme Pactul Ribbentrop-Molotov a fost "o afacere privata intre Hitler si Stalin" si el nu a reprezentat opinia "poporului sovietic". Ca tara de granita a NATO si, in curand si a Uniunii Europene, este firesc ca Romania sa fie interesata de proiectul unei noi Ialte. Pentru ca, este normal ca Romania sa fie preocupata de consolidarea democratiei europene, de extinderea libertatii in zona Marii Negre, de securitatea, stabilitatea si - de ce nu? - de prosperitatea regiunii respective, care ar insemna astfel si pentru ea un plus de securitate. Mai poate insemna o extindere a libertatii si democratiei in enclava secesionista Transnistria din cuprinsul Republicii Moldova. Tara noastra poate juca un rol major in ipostaza de actor regional pe care il presupune mutarea cooperarii in zona Marii Negre pe un palier superior. In aceasta ecuatie a noii strategii trebuie sa includem si Federatia Rusa. Izolarea ei ar fi contraproductiva, ba mai mult ar putea deveni chiar periculoasa. De altfel, este si interesul ei sa accepte noile reguli ale jocului. Realizarea unei noi Conferinte la Ialta poate oferi sanse reale pentru schimbarea intr-un sens constructiv a semnificatiei zilei de 9 mai, care - sa nu uitam - este si Ziua Europei Unite. Daca festivitatile de la Moscova au rasucit pumnalul in ranile inca nevindecate ale Europei rasaritene, sa speram ca va veni si o zi in care vom celebra victoria asupra nazismului fara sa ne doara amintirea Armatei Rosii "eliberatoare". Atunci vom intelege si faptul ca si rusii - in marea lor majoritate - au fost si ei victimele unui sistem totalitar malefic.
Presedintele Uniunii Juristilor din Romania a avut amabilitatea sa ne remita acest comentariu in contextul dezbaterii lansate de ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media privind asumarea responsabilitatilor tuturor partilor beligerante in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

---

Despre autor: