Rascoala din Asia ameninta existenta CSI

"Oamenii cer paine si locuri de munca. Nu extremistii islamisti, ci Guvernul Uzbekistanului ar trebui acuzat pentru aceste evenimente". Aceasta este opinia Ludmilei din Uzbekistan pe care BBC o considera semnificativa privind punctul de vedere al populatiei uzbece fata de rascoala care a avut loc in ultimele patru zile in aceasta tara asiatica fost-sovietica. Rascoala care se intinde in prezent catre alt stat fost sovietic din Asia de Sud-Vest, Kirghiztan, confruntat si el cu saracie si instabilitate politica.
700 de morti
Evenimentele violente din Uzbekistan, membra a Comunitatii Statelor Independente care a mostenit Uniunea Sovietica, au continuat si ieri, la patru zile de la declansarea rascoalei din Andijan, oras uzbec din apropierea granitei cu Kirghiztanul. Agentiile americane de stiri au relatat ca bilantul victimelor inregistrate in cadrul confruntarilor dintre populatia furioasa si trupele guvernamentale uzbece ar putea depasi 700 de morti din randul populatiei civile. Totusi, acest bilant nu poate fi confirmat, deoarece in zonele afectate nu se afla surse independente, ci agentiile de stiri au acces fie la relatarile martorilor oculari fie la informatiile publicate de autoritatile uzbece.
Violentele au inceput vineri seara, in orasul uzbec Andijan, unde cateva mii de persoane au eliberat mai multi militanti suspectati de legaturi cu extremistii islamici. Evenimentele au scapat de sub control, iar trupele guvernamentale trimise de autocraticul presedinte Islam Karimov au deschis focul asupra manifestantilor, care amenintau sa preia controlul asupra orasului. Goniti de violenta manifestata de militari, un numar necunoscut de uzbeci s-au indreptat catre frontiera cu Kirghiztanul vecin.
Rasculatii au intrat in Kirghiztan
Ieri, localnicii din orasul de frontiera Korasuv, care desparte Uzbekistanul de Kirghiztan, au preluat controlul asupra orasului dupa ce au izbucnit violentele intre rebeli si fortele guvernamentale din localitate. Manifestantii au incendiat cladiri guvernamentale, l-au atacat pe primar si i-au alungat pe reprezentantii autoritatilor, informeaza Mediafax. Localnicii din Korasuv se pregateau sa solicite o forma de administrare proprie fara nici o interventie a autoritatilor.
Imediat dupa ce au preluat controlul asupra orasului de la autoritati, locuitorii au inceput sa reconstruiasca doua poduri care legau Uzbekistanul de Kirghiztan, sute de rebeli si fugari uzbeci trecand in Kirghiztan, dupa cum relateaza Eurasia Daily Monitor in editia de ieri.
La Korasuv violentele au continuat in cursul zilei de ieri, relateaza agentiile de presa americane. Nu se cunoaste insa daca violentele s-au extins si in partea kirghiza a orasului. Sursele oficiale uzbece si kirghize au relatat agentiilor de presa straine ca situatia este calma, insa diplomatii straini din Uzbekistan si din Kirghiztan au dezvaluit ca de-a lungul noptii de duminica spre ieri au fost auzite oarte multe focuri de arma in oras.
600 de cadavre numai intr-o scoala
Postul CNN relateaza ca violente extrem de sangeroase au avut loc si intr-un alt oras uzbec aflat la granita cu Kirghiztanul. Astfel, activistii umanitari din Pakhtabad au declarat ca violentele din acest oras s-au soldat cu peste 200 de morti, dupa ce trupele guvernamentale uzbece au deschis focul asupra populatiei. Nu se cunosc mai multe informatii de la fata locului.
Alti peste 500 de morti au fost anuntati de diverse surse din randul populatiei in cadrul evenimentelor desfasurate la Andijan vineri, cand militarii au deschis focul asupra populatiei. Ieri, un alt martor a relatat insa ca la Andijan au murit peste 600 de persoane, noteaza Rompres. Responsabilul organizatiei neguvernamentale uzbece Animokur, Gulbahor Turdieva, a declarat ca a vazut cele peste 600 de cadavre intr-o scoala din Andijan.
Autoritatile uzbece de la Taskent au acuzat organizatia islamista Hibzi Tahrir de comiterea rebeliunilor din Uzbakistan. Autoritarul presedinte Islam Karimov i-a acuzat pe protestatari ca fac parte din gruparea islamista Akromiya, aripa a miscarii Hibzi Tahrir, care are ca scop crearea unui stat islamic pe teritoriul fostelor republici sovietice din Asia.
Relatarile despre criza din Uzbekistan raman in continuare imprecise si greu de verificat, mai ales ca reporterii agentiilor occidentale de stiri au plecat din regiunile de conflict, din cauza presiunilor autoritatilor uzbece.
Terorismul islamic infloreste in Asia post-sovietica
Analistii occidentali se tem ca revolta din Uzbekistan se poate intinde puternic inspre tarile din jur, cum ar fi Kirghiztanul, dar nu numai. Uzbekistanul, Kirghiztanul, Tadjikistanul si Turkmenistanul sunt foste republici sovietice ale caror populatii sunt foarte sarace, si unde militantismul islamist are astfel din ce in ce mai multi adepti. Conditiile dificile de trai au fost de altfel unul din principalele motive pentru care in Kirghiztan a avut loc recent o revolutie care a schimbat conducerea tarii.
De altfel, agentia Mediafax noteaza, intr-o analiza publicata ieri, ca tulburarile din Uzbekistan declansate la sfarsitul saptamanii trecute ca o miscare de insurgenta au toate sansele sa se extinda si sa devina o revolutie impotriva saraciei si a tiraniei, de care, fara indoiala, islamistii din zona vor profita. In plus, reprimarea sangeroasa a manifestantilor de catre regimul presedintelui uzbec Islam Karimov - aflat la putere din 1991 - risca sa dea nastere unei grave crize umanitare in Asia. Saracia din mediul rural, islamismul si regimul autoritar reprezinta principalele motive ale revoltei declansate in estul Uzbekistanului. Insurgenta, revolta sau revolutie, indiferent care ar fi tipul miscarii sociale ce caracterizeaza situatia din ultimele zile din Uzbekistan, rezultatele ei ar putea sa nu semene deloc cu cele din alte foste republici sovietice - Georgia sau Ucraina - pentru ca specificul social, economic si geopolitic al tarii este cu mult diferit, noteaza Mediafax.
Campanie pentru un "comunism islamic"
Pe de alta parte, Serghei Ejkov, ziarist din Taskent, considera ca "declaratiile presedintelui uzbec Islam Karimov referitoare la pericolele islamismului nu reprezinta o manifestare de paranoia. Aceasta amenintare exista. Insa Puterea, prin actiunie sale, impinge populatia spre astfel de organizatii". "Atunci cand nu sunt locuri de munca si nici nu exista justitie, "comunismul islamist" promovat de Hizbi Tahrir devine foarte atractiv", a explicat ziaristul uzbec citat de Mediafax, referindu-se la ideile de justitie si egalitate sociala pentru care pledeaza aceasta miscare din Uzbekistan, tara unde salariul mediu pe economie este de circa 25 de dolari si unde un adult din trei este somer.
Miscarea islamista asiatica regionala Hizbi Tahrir militeaza pentru realizarea unui stat islamic in regiunea Uzbekistanului si Kirghiztanului, si are foarte multi sustinatori in Valea Fergana, zona in care se afla orasul Andijan si unde au izbucnit revoltele de vineri.
SUA si Rusia, rivale
Regimul represiv al lui Islam Karimov a sporit si mai mult nemultumirea populara generata de saracia din aceasta republica preponderent rurala, cea mai populata din regiune (25 de milioane de locuitori), apreciaza Mediafax. In plus, exista foarte multe sanse ca ordinul dat de Karimov de a deschide focul impotriva insurgentilor de la Andijan sa determine populatia uzbeca sa simpatizeze cu miscarile islamiste.
Pe de alta parte, cele doua mari puteri care domina zona Asiei de sud-est, SUA si Rusia, sprijina amandoua regimul autoritarist de la Taskent condus de Islam Karimov. Rusia este un suporter neconditionat al lui Karimov, care de altfel conduce Uzbekistanul din 1991, fiind un produs al scolii de cadre sovietice. Totusi, SUA sprijina si ele, cel putin aparent, acest regim, care le-a permis sa instaleze in Uzbekistan o baza militara americana, esentiala pentru eforturile SUA de cucerire si apoi de controlare a Afganistanului. (D.E.)

---

Despre autor: