Inflatie si deficit

Daca in urma cu doar doua luni se punea problema unei dileme pentru banca centrala - acceptarea unui deficit mare al balantei comerciale si costuri pentru exportatori datorita aprecierii excesive a leului in scopul reducerii presiunilor inflationiste din economie, acum se constata o crestere a inflatiei peste asteptarile responsabililor BNR concomitent cu o agravare a deficitului comercial care da practic peste cap toate previziunile pentru acest an. Daca tendinta din primele patru luni ale acestui an se va mentine, la sfarsitul anului Romania risca sa aiba o inflatie cu mult peste cea previzionata, de 7%, si un deficit al balantei comerciale record.
Datorita efectelor produse de masurile de politica fiscala si monetara de la inceputul anului, inflatia pe primele patru luni a atins nivelul de 3,5% cu un varf in luna aprilie de 1,8%.
Efectele stimularii consumului intern si cresterii peste nivelele planificate a accizelor la produsele energetice au dus la o inflamare a preturilor care face dificila orice previziune a acesteia pentru sfarsitul anului. Dupa declaratiile optimiste de la inceputul anului oficialii BNR au adoptat o atitudine mult mai realista. O inflatie cuprinsa intre 8 si 8,5 % in actualele conditii economice este mult mai aproape de realitate.
In conditiile in care majorarile de preturi la produsele energetice au fost efectuate in luna aprilie pentru ca impactul asupra celorlalte preturi ale serviciilor si bunurilor de larg consum sa fie minime, iar aceste masuri nu si-au epuizat inca influentele asupra preturilor de consum, tinta de 7% pentru anul 2005 devine de la o luna la alta tot mai greu de atins. Efectul complet al acestor scumpiri se va resimti la toamna cand este asteptat un nou val inflationist, mai ales ca se preconizeaza alte cresteri de preturi la gaze naturale, energie electrica si combustibili.
Reducerea accelerata a dobanzilor, cumulata cu disponibilizarea unor sume suplimentare pentru consumul populatiei din reducerea impozitului pe veniturile persoanelor fizice a accelerat consumul. Efectele reducerii dobanzilor asupra investitiilor se mai lasa inca asteptate. Indemnurile bancii centrale pentru bancile comerciale de a imbunatati conditiile de creditare pentru societatiile comerciale in vederea stimularii productiei nu produc deocamdata efecte. Dobanzile solicitate de banci companiilor sunt inca ridicate comparativ cu dobanzile pe care acestea le bonifica la depozite.
De asemenea, aprecierea excesiva a leului de la inceputul anului in conditiile rigiditatii preturilor practicate de comercianti la produsele importate a ajutat doar la o mentinere a preturilor, importatorii preferand sa-si mareasca marja de profit din diferentele favorabile de curs valutar.
Masurile administrative luate de BNR pentru restrangerea creditului de consum si a creditarii in valuta prin inasprirea conditiilor de creditare, cresterea rezervelor minime obligatorii pastrate de bancile comerciale la BNR si obligativitatea afisarii dobanzii efective platite de client nu si-au atins deocamdata scopul.
Cresterea preturilor la produsele energetice datorita cresterii accizelor la carburanti si introducerii unor noi accize sunt evidentiate ca principale motive ale inflamarii preturilor in luna aprilie dar adevarata cauza consta in lipsa de reactie a sectorului productiv al economiei la masurile de politica monetara luate de BNR.
Scaderea dobanzilor si reducerea impozitului pe profit ar trebui sa stimuleze investitiile, dar deocamdata este stimulat doar consumul, cu efecte negative asupra inflatiei si deficitului balantei comerciale.
Pe primele trei luni deficitul comercial al Romaniei a crescut cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut ceea ce ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma pentru responsabilii BNR. Reducerea inflatiei printr-o politica a unui leu puternic se dovedeste ineficienta. Deocamdata aceasta politica a determinat pierderi pentru exportatori si cresterea deficitului comercial. Singura solutie ramane stimularea investitiilor in special a investitiilor straine.
Inflamarea preturilor poate avea influente si asupra structurii economiilor populatiei. Nu se mai poate afirma ca pastrarea economiilor in moneda nationala mai este rentabila. Riscul aparitiei unor presiuni asupra cursului de schimb poate determina cresterea ponderii economiilor in valuta, mai ales ca dobanzile bonificate de banci sunt la nivelul inflatiei.

---

Despre autor: