Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si-a precizat ieri pozitia fata de pachetul de legi ale reformei in justitie, sustinand modificarea Legii CSM, Legii de organizare judiciara si Legii privind statutul magistratilor prin procedura parlamentara
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si-a precizat ieri pozitia fata de pachetul de legi ale reformei in justitie, sustinand modificarea Legii CSM, Legii de organizare judiciara si Legii privind statutul magistratilor prin procedura parlamentara si cu o larga consultare a magistratilor si a societatii civile. Presedintele Asociatiei, Viorica Costiniu si-a exprimat dezacordul fata de intentia Guvernului de a modifica cele trei legi prin procedura de urgenta sau prin asumarea raspunderii in fata Parlamentului.
In opinia Vioricai Costiniu, propunerile Ministerului Justitiei de modificare a legilor contin multe aspecte pozitive, dar si "prevederi ce constituie mai degraba un regres decat o reforma reala a justitiei". AMR a salutat propunerile ce vizeaza caracterul permanent al CSM, incompatibilitatea calitatii de membru al acestui Consiliu cu functiile de conducere de la nivelul instantelor si parchetelor, recunoasterea raspunderii membrilor CSM fata de magistratii care i-au ales in aceasta functie, in sensul introducerii posibilitatii declansarii procedurii de revocare din functie, precum si marirea ponderii in CSM a judecatorilor si procurorilor provenind de la judecatorii si parchetele de pe langa acestea.
Lege pentru Ministerul Public
Asociatia Magistratilor din Romania se opune, insa, prevederii potrivit careia CSM trebuie sa prezinte un raport anual in fata Parlamentului, considerand ca acest lucru "creeaza o relatie de subordonare si incalca flagrant regulile de functionare ale statului de drept". La fel si in cazul in care ministrul Justitiei prezinta Parlamentului raportul PNA si al Ministerului Public. In opinia AMR, CSM ar trebui sa prezinte, anual, in fata adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor, atat un raport privind propria sa activitate cat si un raport legat de starea justitiei.
Viorica Costiniu a sustinut, de asemenea, necesitatea elaborarii unei legi proprii pentru Ministerul Public, potrivit careia PNA sa fie parte componenta a Parchetului Inaltei Curti. Potrivit AMR, legile referitoare la justitie trebuie sa asigure o intarire a statutului procurorului, prin conferirea caracterului inamovibil si prin limitarea stricta a activitatii acestuia la aspectele administrative aflate sub autoritatea ministrului Justitiei. Costiniu a mai spus ca AMR considera ca metoda cea mai potrivita de numire in functii de conducere o reprezinta alegerea acestora in cadrul adunarilor generale ale magistratilor, urmata de validarea de catre CSM si de verificarea procedurilor de alegeri de catre acest for.
In acelasi timp, asociatia considera ca adunarea generala a judecatorilor si procurorilor are cea mai mare reprezentativitate intr-o instanta si respectiv la nivel de parchet.
In opinia presedintelui AMR, aceasta modalitate de alegere in functii de conducere ar elimina suspiciunile privind influenta factorilor politici si ar reprezenta "o garantie ca persoanele care vor conduce instantele si parchetele sunt eliberate de orice obligatie, atat fata de o institutie cat si fata de o anumita persoana".

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.