Urmasii pictorului impresionist francez Pierre-Auguste Renoir au reactionat extrem de violent la aflarea vestii ca mai multe obiecte personale ale artistului au fost vandute in cadrul unei licitatii organizate in Statele Unite, la sfarsitul saptamani
Urmasii pictorului impresionist francez Pierre-Auguste Renoir au reactionat extrem de violent la aflarea vestii ca mai multe obiecte personale ale artistului au fost vandute in cadrul unei licitatii organizate in Statele Unite, la sfarsitul saptamanii trecute. "Pur si simplu mi s-a facut greata cand am vazut ca viata strabunicului meu a fost expusa si vanduta in piata publica. (...) Toate acele suveniruri ar fi trebuit sa ramana in familie", a declarat pentru "Sunday Times" Sophie Renoir, actrita si presedinta Asociatiei Auguste-Renoir. Fratele acesteia, Jacques, este de parere ca locul obiectelor respective este intr-un muzeu din Franta, si in nici un caz in colectii particulare. Printre obiectele scoase la vanzare se numara scrisorile adresate de Renoir sotiei sale, Aline, si unele adresate unora colegi impresionisti precum Monet sau Manet.
Licitatia, desfasurata la Rockville, Maryland, a inclus, alaturi de scrisorile mentionate mai sus, port-tigaretul pictorului, esarfa sa din matase, o pereche de pince-nez, certificatele de nastere si deces ale artistului, o scrisoare de la sculptorul Auguste Rodin. Toate acestea au fost oferite casei de licitatii, la sfarsitul anului trecut, de catre Paul Renoir, nepotul pictorului, considerat "oaia neagra" a familiei Renoir si care a emigrat in America in anii '90. Paul Renoir a murit la inceputul acestui an, la varsta de 81 de ani. El a mostenit toate aceste obiecte de la Claude, unul din cei trei fii ai pictorului. Numerosi experti in Renoir sustin acum ca tatal lui Paul, Claude, ar fi stipulat in testamentul sau ca obiectele personale ale pictorului sa nu fie scoase niciodata in afara Frantei
Dupa cum mentionam, corespondenta lui Renoir contine mai multe scrisori pe care acesta i le-a expediat sotiei sale si in care ii vorbeste acesteia despre preocuparile sale artistice, calatorii, vreme sau despre chestiuni banesti obisnuite. "Vantul a adus cu sine o multime de gandaci care pur si simplu s-au lipit pe panza", i se plange Renoir. Intr-un post-scriptum, el ii spune ca la fiecare masa ii sunt servite 12 feluri de mancare iar pe sotia unui prieten rus o descrie drept o femeie "de o inteligenta agreabila, dar cu fata de cimpanzeu". In alta scrisoare, da sotiei instructiuni despre inmormantarea cainelui lor, Quiqui. "Bietul Quiqui, am batut atatea drumuri impreuna, si, iata, el moare in Montmartre. (...) Inmormanteaza-l in gradina noastra", scrie Renoir, profund indurerat de moartea credinciosului sau prieten.
Singurele opere de arta oferite spre licitatie au fost, se pare, trei desene despre care nu se poate spune cu certitudine ca au fost realizat de Renoir. Unii experti francezi sunt de parere ca este foarte posibil ca desenele sa fi fost relizate de alti membri ai clanului Renoir. Michael Hantman, organizatorul licitatiei, estima ca obiectele scoase la vanzare ar valoara in jur de 350.000 de dolari, suma catalogata de expertii francezi "ridicol de mica". Afirmatiile acestora din urma sunt cat se poate de juste pentru ca orice are legatura directa cu viata lui Renoir devine de nepretuit.
Perioada de inceput
Opera lui Auguste Renoir este oarecum dificil de clasat. El a apartinut Scolii Impresioniste, dar s-a indepartat de aceasta la un moment dat, fiind interesat mai degraba de pictarea trupurilor feminine decat de peisaje. Spre finalul vietii, redescopera finetea desenului si frumusetea liniei, o legatura directa cu opera a doi ilustri inaintasi - Rafael si Ingres.
Renoir s-a nascut la Limoges la 25 februarie 1841. In 1845, familia sa s-a mutat la Paris, unde Pierre-Auguste va merge la scoala pana la varsta de 13 ani, cand parintii decid sa-l retraga si sa-l trimita sa invete meserie in atelierul fratilor Lévy, unde va picta pe portelan pana la 17 ani. In 1958, Renoir trece la pictarea de petreceri galante si scene mitologice, in maniera Watteau, pe evantaie si storuri in atelierul unui alt mester. In 1862, Renoir este admis la Institutul de Arte Frumoase si, totdodata, in atelierul lui Gleyre, unde ii intalneste pe Claude Monet, Frédéric de Bazille si Alfred Sisley si astfel se leaga intre ei prietenia din care va da artei primul grup de impresionisti.
De la Lise Tréhot la impresionism
Primele sale tablouri de natura clasica, romantica si realista nu s-au bucurat de prea mare succes. Totusi, prima lucrare pe care Renoir o expune (l'Esméralda, 1864) cunoaste un real succes. La inchiderea expozitiei, lucrarea va fi distrusa de artist. In acea perioada, Renoir picteaza enorm peisaje si corpuri umane, mai ales de femeie si, in special, pe cel al Lisei Tréhot. Aceasta are 18 ani si ii va deveni amanta si model preferat pana la inceputul anilor '70. Tanara a exercitat o influenta vitala asupra manierei in care a pictat in epoca Renoir pentru ca, dupa terminarea relatiei lor, picturile acestuia se schimba. Era prea temperat in ceea ce priveste exprimarea emotiilor sale. Cariera sa va debuta, cu adevarat, in 1867, in cadrul expozitiei intitulate "Lise à l'ombrelle".
Din 1870 si pana in 1883, Renoir intra in perioada sa impresionista. Picteaza in special peisaje, dar operele sale cele mai reprezentative trateaza viata social-urbana. Cea mai importanta lucrare a sa din aceasta perioada este "Déjeuner des canotiers".
Din 1883 pana 1890, Renoir intra in perioada in care este influentat de opera lui Ingres. Dupa o calatorie in Italia, el incepe sa se indoiasca de arta sa si doreste o schimbare. Contururile personajelor sale devin mai precise, deseneaza cu mai multa rigoare iar culorile sunt ceva mai reci. In momentul in care devina tata pentru prima data (Pierre se naste in1885), Renoir isi abandoneaza lucrarile in curs de executare pentru a se dedica panzelor despre maternitate. Apoi, Renoir realizeaza cea mai importanta opera a sa din acesta perioada "Les Grandes baigneuses", la care lucreaza vreme de trei ani.
Copiii si arta
Din 1890 pana 1900, Renoir isi schimba din nou stilul. Practic, stilul din aceasta perioada inseamna un amestec al celor doua anterioare. Pastreaza temele lui Ingres, dar reia fluiditatea liniilor. In 1894 se naste cel de-al doilea copil al lui Renoir - Jean - iar artistul se consacra din nou temei maternitatii. Bona copiilor sai, Gabrielle Renard (verisoara a sotiei sale, Aline), va deveni unul din principalele sale modele.
1900-1919, Renoir intra intr-o alta etapa a vietii sale, in care reumatismul de care suferea inca din tinerete se agraveaza, provocandu-i dureri cumplite. Nasterea fiului sau Claude in 1901 da o lumina particulara picturii lui Renoir. El isi va picta fiul in mai multe randuri, in compania ingrijitoarei sale (Renée, fiica moasei care ajutat-o pe sotia sa sa-l aduca pe lume). La randul sau, Renée va deveni rapid noul model al pictorului. Dupa moartea sotiei sale Aline, in 1915, Renoir, imobilizat in fotoliul sau cu rotile, va continua sa picteze pentru a mai uita de necaz. In 1919, pictorul se stinge din viata in casa sa de la Cagnes-sur-Mer (pe care o cumparase in 1907), dupa ce a reusit sa mai viziteze o data Luvrul si sa-si revada o serie de lucrari. A lasat in urma sa o opera imensa si magnifica, care sta marturie cautarilor sale, temerilor, dar mai ales, placerii si dorintei imense de a picta.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.