Tinutul Herta in pericol de a fi dizolvat de Ucraina

In ciuda declaratiilor privind orientarea catre democratie si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minoritatilor nationale, Kievul pregateste inca o lovitura impotriva romanilor din Ucraina. Surse ZIUA au aflat ca autoritatile de la Kiev pregatesc o reimpartire administrativa in cadrul "oblastiei Cernauti", populata majoritar de romani. Tinta precisa a acestui nou atac este Tinutul Herta unde, de pe vremea Romaniei Mari si inca de dinainte, traieste o zdrobitoare majoritate romaneasca: 95%.
Autoritatile de la Kiev au considerat ca o regiune locuita compact de romani nu este conforma cu politica lor fata de minoritatile nationale si pregatesc o reimpartire a raionului Herta, care urmeaza sa fie dizolvat, practic, fiind impartit intre raioanele vecine: Storojinet si Noua Sulita. Astfel, folosind vechi metode bolsevice, administratorii de la Kiev intentioneaza sa transforme caracteristicile etnice ale unei regiuni rapite cu forta in 1940. Punerea in aplicare a Pactului Ribbentrop-Molotov a trecut dincolo de orice fel de intelegere: trupele sovietice au depasit granita stabilita, intrand in Tinutul Herta, iar daca nu ar fi fost oprite si-ar fi continuat inaintarea conform dispozitiei sufletesti. La masa negocierilor sovieticii au motivat ocuparea Tinutului Herta cu o harta pe care Molotov trasase linia de demarcatie cu un creion cu mina prea groasa, iar un tinut romanesc a intrat pe mana bolsevicilor.
Promisiunile lui Iuscenko
Prezent la Bucuresti luna trecuta, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a afirmat ca vor fi cautate solutii de catre Comisia comuna romano-ucraineana infiintata pentru rezolvarea problemelor aflate in litigiu intre cele doua state. Basescu si Iuscenko si-au asumat, fiecare personal, responsabilitatea solutionarii diferendelor romano-ucrainene. Comisia constituita din cei doi presedinti va include trei comitete structurate pe probleme: reglementarea conflictului transnistrean, problemele minoritatilor din cele doua tari si canalul Bastroe. Atat Basescu, cat si Iuscenko, au subliniat ca problemele dintre Romania si Ucraina, tari cu o istorie unica, au fost mostenite. Aceste mosteniri "limiteaza posibilitatile zilei de maine", a aratat Iuscenko, dar prin cresterea increderii reciproce si imbunatatirea climatului politic intre Kiev si Bucuresti se vor gasi solutii.
In cadrul discutiilor de la Bucuresti dintre Iuscenko si Basescu s-a stabilit ca rezolvarea tuturor problemelor - canalul Bastroe, delimitarea platoului continental, problema transnistreana si cea a minoritatilor - se va face in baza legislatiei internationale, a conventiilor la care Romania si Ucraina sunt parte, a principiilor europene, plecand de la premisa ca Ucraina isi propune sa devina membra a Uniunii Europene.
Herta, tinut romanesc
Tinutul Herta, cu o suprafata de aproape 400 km si o populatie, in prezent, de circa 35.000 locuitori, a fost dintotdeauna pamant romanesc, cu o populatie autohtona aproape 100% romaneasca (in prezent peste 95%), mai intai - in Evul Mediu- facand parte din Principatul romanesc al Moldovei si mai tarziu (dupa unirea principatelor romanesti) intrand in componenta Regatului Romaniei (o marturie o constituie si jertfele romanilor herteni in razboiul de independenta din 1877 si in razboaiele balcanice din 1913.
Pana in iunie 1940, Tinutul Herta nu a fost nici macar o zi sub ocupatie austriaca sau ruseasca. Din nefericire, acest teritoriu a fost rapit samavolnic de Rusia Sovietica, o data cu Basarabia si Nordul Bucovinei, prin forta, in urma unui ultimatum adresat de Stalin (pe baza unui tratat secret incheiat cu Hitler) Guvernului Romaniei, in iunie 1940.
Calvarul romanilor herteni
Dupa iunie 1940, calvarul romanilor herteni a cunoscut doua etape. In perioada iunie 1940 - iunie 1941, s-au inregistrat cele mai multe masacre, deportari in Siberia, sau asasinate individuale indreptate impotriva taranilor romani care au incercat sa-si apere drepturile, familiile, sau sa fuga disperati, peste frontiera in Romania. Apoi, dupa august 1944, au continuat deportarile si politica de mentinere a acestor teritorii romanesti in izolare si inapoiere economica. Rezultatele se vad astazi cu ochiul liber : majoritatea drumurilor sunt neasfaltate si prost intretinute-iarna fiind impracticabile, legaturile telefonice proaste, lipsa aproape totala a industriei si a centrelor de prelucrare a produselor agricole-Herta ramanand un raion agricol inapoiat.
Centrul administrativ si economic al tinutului (raionului), orasul Herta cu anexa sa - satul Movila, pastreaza cele mai multe marturii despre istoria veche a acestor meleaguri, dar si despre sutele de martiri tarani ucisi cu sange rece sau deportati, de catre comunistii sovietici, in anii 1940-1941 si dupa august 1944, numai pentru vina de a fi fost romani.
Condamnati la mizerie
Localitatea Herta este mentionata ca targ la 1672, intr-un hrisov al domnitorului Duca-Voda, care acorda negustorilor care se stabilesc in Herta dreptul de concesiune a terenurilor pe termen nelimitat. Astfel, dupa 1822 cand se infiinteaza judetul Dorohoi (incluzand si tinutul Herta), Herta devine al doilea targ, ca forta economica si demografica, din judet, dupa capitala acestuia - Dorohoi. Ca urmare a privilegiilor acordate targovetilor care se stabileau in Herta, un numar mare de etnici evrei emigreaza (din Rusia si Polonia, unde erau persecutati) spre Nordul Moldovei, asezandu-se masiv si in targul Herta.
Evreii, buni negustori si gospodari, au contribuit, alaturi de romanii-buni mestesugari, la dezvoltarea rapida a targului, care a fost organizat dupa 1824 in patru mahalale: Boiereasca, Ciubotareasca, Olareasca si Tarnauceana; astfel, la 1900 targul Hertei avea 1200 locuitori (inainte de al doilea razboi mondial ajunsese la circa 15.000 locuitori, iar azi, in anul 2005, dupa trecerea tavalugului bolsevico-comunist sovietic, orasul Herta numara putin peste 2000 locuitori!!). In aceasta perioada in Herta se desfasura o viata economica infloritoare dovedita de: infiintarea magazinelor si depozitelor (coloniale, bauturi, faina, fier, lemn); construirea stabilimentelor (farmacie, doua mori cu aburi si o moara cu cai) si a manufacturilor (sapunarie, croitorie, lumanarie, cojocarie, cizmarie, tabacarie, tamplarie, rotarie) precum si a unui Birou telegrafic, incepand cu 1884. Evolutia economica pozitiva a comunei urbane (orasului Herta) si a tinutului Herta, a continuat si in epoca interbelica. Astfel, Herta era recunoscut in anii 1930-1940, ca unul din cele mai vestite centre comerciale din Moldova, calitate care si-o datora si pozitiei geografice, prin asezarea sa la jumatatea drumului traditional comercial Cernauti - Dorohoi. In mod firesc si populatia a crescut, ajungand in acea perioada, impreuna cu comuna Movila, la circa 15.000 loc.
Dupa ocupatia sovietica, acest sistem economic al tinutului Herta a fost dislocat din locul lui firesc si sacrificat intereselor militar-strategice ale Imperiului Sovietic. La fel s-a intamplat si cu Basarabia si Nordul Bucovinei. In acest fel, aceste teritorii romanesti au fost condamnate la o certa degradare economica, cu consecinte negative pe termen lung. Mii de romani, majoritatea femei, din tinutul Herta si din intreaga regiune Cernauti, si-au luat lumea in cap, din cauza saraciei - salariul mediu este mult sub limita de subzistenta - si-au lasat copiii in grija bunicilor, rudelor sau vecinilor, emigrand, ilegal-prin retele mafiote, in Italia, Portugalia, Spania sau Franta "la castig". Pentru a supravietui. Putini dintre ei se mai intorc.

---

Despre autor: