Opiacee - Opiumul si substante inrudite: cultivarea macului (din care se extrage opiumul) se face pe suprafete intinse, cu precadere in Orientul apropiat, mijlociu si indepartat. Dupa perioada de inflorire, planta formeaza o capsula rotund-ovalara ce
Opiacee - Opiumul si substante inrudite: cultivarea macului (din care se extrage opiumul) se face pe suprafete intinse, cu precadere in Orientul apropiat, mijlociu si indepartat. Dupa perioada de inflorire, planta formeaza o capsula rotund-ovalara ce contine semintele acesteia. Dupa o maturare de circa zece zile, capsulele se incizeaza si se recolteaza un latex alb, laptos. Prin uscare, acesta se coloreaza spre maron si se intareste, dobandind o consistenta asemanatoare cauciucului. Aceasta forma bruta a opiumului se modeleaza in bulgari, sau asa-numite "paini". Culoarea oscileaza intre maron si negru. Dupa prelucrare, opiul brut poate fi mancat, baut, injectat sau fumat. Opiumul contine aproximativ 40 de substante active diferite, numite alcaloizi. Alcaloidul principal este morfina. Morfina se extrage direct din macul alb (germ. Opiummohn) sau din produsul intermediar.
Heroina se extrage prin transformarea morfinei obtinute din opiumul brut, adaugandu-se diferite substante chimice intr-un proces chimic simplu, in mai multe etape. Pentru acest procedeu sunt necesare, in general, doar cunostinte de baza in chimie. Gradul de puritate al heroinei insa este in relatie directa cu priceperea si experienta chimistului care o prepara. In ciuda unor procedee de baza si a substantelor chimice obligatorii pentru obtinerea heroinei, chimistul are o marja de libertate suficienta in aplicarea unor metode de productie individuale. In consecinta, formularea heroinei oferite pe piata consumatorilor de droguri poate fi diferita, in functie de: formularea in timpul procesului de productie (bulgare, granule, pulbere); substantele chimice si adjuvantii adaugati, ce determina variatii ale culorii, precum si variatiile in compozitia chimica.
Heroina pura, "neintinsa" ajunge foarte rar pe piata. De multe ori, laboratoarele de preparare adauga inca din productie anumite substante, cu intentia de a produce anumite efecte. Astfel, s-a constatat adaosul de stricnina. Aceasta substanta, utilizata printre altele ca rodenticid, are efect stimulator, administrata in cantitati mici. Consumatorul ar putea, astfel, constientiza mai bine trairile din timpul starii de euforie (germ. Rausch).
Acelasi efect stimulator il are si cafeina, frecvent adaugata heroinei.
Facand abstractie de aceste amestecuri preparate in laborator, traficantul "intinde" adesea marfa cu glucoza, lactoza, acid citric sau substante farmaceutice (de ex. paracetamol - subst. activa: acetaminophen, n.tr.). Daca traficantul insa nu are la dispozitie nici unul din acesti excipienti, nu ezita sa utilizeze alte substante, deosebit de periculoase. Astfel, au fost determinati chiar si detergenti, insectidice, var s.a.
Forme: - pulbere alba - beige-bruna (sau granule, ca de ceai solubil, la heroina din Hongkong)
Heroina nr. 1: heroina
Heroina nr. 2: amestec de morfina si heroina
Heroina nr. 3: heroina cristalizata cu puritate de 30-60% (Hongkong Rocks)
Heroina nr. 4: heroina deosebit de concentrata din Turcia, de puritate de pana la 90% ("miere turceasca")
Toxice utilizate: dolantina: un antialgic sintetic care actioneaza similar cu morfina si da, de asemenea, dependenta; codeina. monometileter al morfinei, componenta principala a multor sucuri expectorante; metadona: opiaceu sintetic cu structura similara heroinei (mijloc de substitutie); tilidina: morfina sintetica, substanta activa din Valoron N si Fentanil: grup de substante cu efecte puternice, care sunt utilizate, de exemplu, ca narcotice (in medicina - n.tr.), dar si ca droguri sintetice (heroina sintetica).
Forme de consum: opiaceele pot fi inghitite, injectate, prizate, inhalate, fumate sau administrate ca supozitoare.
Heroina fie se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita "hailing" sau "blowing"), ori se injecteaza intramuscular, subcutan (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent. Pentru injectia intravenoasa, se plaseaza intr-o lingura o cantitate de 50 - 150 mg heroina in apa; amestecul se incalzeste pana cand cea mai mare parte a substantei se dizolva. Pentru o mai buna solubilitate se adauga acid citric. Dependentii de heroina filtreaza apoi solutia obtinuta printr-un tampon de vata sau un filtru de tigareta, o aspira intr-o seringa si o injecteaza ulterior in vena. Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 - 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.
Sursa: Pagina web a Agentiei Nationale Antidrog (http://www.ana.gov.ro/rom/index.php)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.