Lege pentru romanii de pretutindeni

Prins in mrejele tranzitiei politice de la o guvernare la alta, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni se zbate intre viata si moarte. Aflat pe butuci de 6 luni, comunitatile romanesti din jurul granitelor si din diaspora comenteaza deja ca acest guvern nu este interesat deloc de problematica lor, se arata intr-un material realizat de Romanian Global News. L-am intrebat pe Mihai Gheorghiu (foto), noul secretar de stat de la DRP, despre politica viitoare a acestei structuri si mesajul pe care aceasta il transmite romanilor de pretutindeni.
In ce masura experienta dvs. de la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi va va ajuta in ceea ce veti face de acum incolo la Departament?
Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Romanii de Pretutindeni, al carui director am fost si pe care l-am coordonat incepand din iulie 2004, asigura pregatirea preuniversitara a tinerilor romani de pretutindeni, pentru recuperarea decalajului informational si lexical, in vederea admiterii lor la facultatile din Romania, precum si perfectionarea profesionala a cadrelor didactice din scolile sau clasele cu predare in limba romana, din zonele din vecinatatea Romaniei si Balcani, zone compact locuite de romani. CEHRP elaboreaza si monitorizeaza aplicarea programului de sprijinire a studentilor romani de pretutindeni din universitatile unde acestia se pregatesc, impreuna cu organizatiile studentesti, alte activitati de documentare, cercetare, instruire ori consultanta. Sunt domenii de actiune care se regasesc si in strategia DRP privind sprijinirea romanilor de pretutindeni.
In acest context, este evident faptul ca activitatea mea viitoare la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni va reprezenta o continuare a misiunii incepute la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, in conditiile in care am experienta necesara si informatiile referitoare la potentialul pe care il reprezinta tinerii etnici romani din vecinatatea Romaniei si Balcani si rolul pe care ei il pot juca in pastrarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a comunitatii romanesti din care provin.
Este motivul pentru care, pe baza experientei dobandite ca director al Centrului, voi incerca sa pun in practica strategia DRP privind sprijinirea comunitatilor romanesti de peste hotare prin programele educationale ("Scoala romaneasca" - proiecte de sustinere a scolilor romanesti de orice nivel), cultural ("Biblioteca romaneasca" - prin proiecte de sustinere a manifestarilor culturale de tip identitar), lingvistic ("Limba romana" - sustinerea proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii materne), spiritual ("Biserica romaneasca" - sustinerea proiectelor care vizeaza protejarea si promovarea vietii spirituale a comunitatilor romanesti), civic ("Lex" - incurajarea implicarii organizatiilor neguvernamentale romanesti in programe cu impact civic), mediatic, lobby romanesc ("Centre de lobby in interiorul comunitatilor romanesti").
De asemenea, una dintre prioritatile mele in calitate de secretar de stat al DRP, va fi aceea de a reusi adoptarea in scurt timp a Legii pentru sprijinirea comunitatilor romanesti de pretutindeni, astfel incat, cu sprijinul autoritatilor publice centrale si locale si printr-o strategie unitara si eficienta, sa putem lansa un mesaj clar si unic al Statului Roman catre romanii de pretutindeni.
La un moment dat, presa centrala a "luat in vizor" aceasta structura guvernamentala, extrem de necesara, credem noi, si a indus in opinia publica din tara, dar si din strainatate, ideea ca a fost o "masina de tocat bani" si ca activitatea ei a fost ineficienta. Cum comentati? Ce ati gasit ca mostenire, ca sa spunem asa, de la predecesorul dvs.?
Inca de la preluarea mandatului de secretar de stat am anuntat ca voi initia un amplu proces de evaluare a proiectelor desfasurate in anul 2004 de DRP si voi face o analiza asupra finalizarii obiectivelor si a modului de cheltuire a fondurilor publice destinate proiectelor respective si in mod special, a celor realizate pe spatiul Republicii Moldova in anul 2004. Nu s-au cautat si deci, nici nu s-au gasit cele mai bune si eficiente solutii. In unele cazuri, cheltuirea fondurilor s-a facut cu extrema usurinta, netransparent si cu rezultate complet nesatisfacatoare.
Procesul de evaluare este in curs de finalizare, iar concluziile raportului vor fi inaintate primului ministru si Ministerului Afacerilor Externe, urmand sa se decida in consecinta.
Cred ca este de relevat un aspect important care a grevat activitatea DRP si, in general, relatia statului cu comunitatile romanesti: s-a facut foarte putin pentru solutionarea unor probleme bilaterale pe diverse relatii, solutii care ar fi putut deschide o noua etapa a relatiilor noastre cu aceste comunitati. Trebuie spus ca toate aceste probleme pot fi puse in cadrul constructiei institutionale si juridice europene, ceea ce le poate conferi un cadru de dezbatere si solutionare.
Totusi, pot sa afirm faptul ca a existat un volum semnificativ de proiecte destinate sprijinirii comunitatilor romanesti din vecinatatea Romaniei si Balcani, precum si din emigratie, insa nu a existat o strategie coerenta de dezvoltare a relatiilor cu liderii asociatiilor romanesti de peste hotare, fiind neglijate aspecte importante ale vietii comunitatilor romanesti si incercandu-se deseori politizarea intregii problematici, cu efecte negative asupra coeziunii si solidaritatii romanilor de pretutindeni.
Va ganditi sa schimbati ceva in politica de acordare a finantarilor?
DRP isi va reformula activitatea; vom acredita noi parteneri de discutii si vom consolida relatiile deja existente cu organizatiile romanesti din tara si de peste hotare. De altfel, DRP intentioneaza sa transmita asociatiilor romanesti de peste hotare o formula standard pentru intocmirea proiectelor cu impact major pe diverse spatii, pe anul 2005, scopul final fiind pastrarea identitatii entice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni, precum si promovarea valorilor romanesti in lume. Ulterior, intreaga procedura de derulare a contractelor si a formalitatilor financiare se va realiza de o maniera transparenta si in spiritul legii.
DRP va avea, de acum inainte, o politica coerenta
Totusi mai exista asociatii romanesti din exil sau diaspora, care inca solicita sprijin financiar din tara. Ce mesaj aveti pentru acestia?
DRP va sprijini proiectele asociatiilor romanesti de pretutindeni in masura in care acestea vizeaza protejarea identitatii culturale, lingvistice si religioase a romanilor. Atat timp cat aceste proiecte sunt fundamentate si tin cont de nevoile si realitatile comunitatilor carora le sunt destinate, DRP va acorda intreg sprijinul moral si financiar, fara exceptie.
Credeti ca romanii din Occident vor tresari la problemele romanilor din jurul granitelor?
Nu o data romanii din Occident au transmis un mesaj comun cu privire la diverse subiecte stringente si nu o data au luat pozitie fata de situatii dificile ale romanilor din vecinatatea Romaniei si Balcani. Ultimul exemplu este cel legat de situatia bisericii romanesti din Malainita (Timoc - Serbia), asociatii ale romanilor din Occident, jurnalisti, personalitati importante solidarizandu-se prin mesaje comune cu aceasta cauza a romanilor din Timoc, de a avea biserica proprie si serviciu religios in limba materna. Si nu este singurul exemplu de acest fel.
Sunt convins ca organizatiile romanesti din Occident vor colabora pe proiecte comune cu asociatii romanesti din jurul Romaniei si vor fi parteneri de discutii importanti pentru acestia. Cred cu tarie ca romanii din Occident ne vor sprijini in promovarea drepturilor etnicilor romani din vecinatatea Romaniei si Balcani si in demersurile oficiale de recunoastere a statutului de minoritate nationala al acestora.
Aveti un mesaj de final pentru acest prim interviu?
Guvernul Romaniei, prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, va avea, de acum inainte, o politica coerenta, cu obiective strategice si va gasi toate modalitatile administrative si politice adecvate, in scopul pastrarii identitatii culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni. Este in egala masura importanta colaborarea si dialogul continuu cu organizatiile romanesti de peste hotare, printr-un efort comun si constant in interesul tuturor romanilor.
Este o datorie morala, constitutionala si totodata, o dovada a respectarii legislatiei europene a drepturilor omului si angajamentelor exprimate prin programul de guvernare 2004 - 2008.

---

Despre autor: