Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi vor desfasura activitatea in Palatul de Justitie, dupa ce lucrarile de consolidare si reparare a acestei cladiri vor fi finalizate la sfarsitul acestui an. In sediul actual al Curtii Supreme urmeaz
Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi vor desfasura activitatea in Palatul de Justitie, dupa ce lucrarile de consolidare si reparare a acestei cladiri vor fi finalizate la sfarsitul acestui an. In sediul actual al Curtii Supreme urmeaza sa functioneze incepand cu anul viitor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Reprezentantii CSM preconizeaza ca mutarea Consiliului in noul sediu va avea loc in perioada martie-aprilie 2006. CSM a transmis Executivului mai multe scrisori prin care il informa ca, potrivit articolului 69 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii "in termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzator Consiliului". Acest termen a expirat insa la data de 1 septembrie 2004. "In pofida numeroaselor adrese transmise catre Guvern, pana in prezent nu s-a asigurat un sediu corespunzator Consiliului Superior al Magistraturii. Lipsa sediului nu permite constituirea in integralitate a aparatului tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, conditie "sine qua non" pentru realizarea deplina a noilor atributii legale si respectarea angajamentelor asumate de catre Romania cu ocazia incheierii negocierilor la Capitolul 24 - JAI", se arata pe site-ul CSM.
Credit extern
Reparatiile facute la Palatul de Justitie sunt asigurate de fonduri provenite dintr-un credit extern, garantat de Guvernul Romaniei, valoarea totala a acestuia ridicandu-se la 34 de milioane de euro. Lucrarile de restaurare si consolidare sunt facute de arhitecti romani si francezi, proiectant fiind firma Pacic, iar antreprenori societatea Bouygues Batment International si Antrepriza Constructii-Montaj Special.
Palatul de Justitie, considerat monument istoric, a fost construit intre 1890 si 1895. Cladirea de pe cheiul Dambovitei a fost ridicata de arhitectul francez D. Ballu, lucrarile acestuia fiind continuate de romanul Ion Mincu, care a mentinut stilul Renasterii franceze. (G.T.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.