Parada de la Moscova, un eveniment contestat

Parada militara de la Moscova organizata cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la victoria impotriva nazismului a reunit peste 7000 de soldati si ofiteri rusi si peste 2500 de fosti combatanti, informeaza Rompres. Parada a inceput la ora 10 fix, cand o garda formata din trei militari rusi a traversat Piata Rosie din Moscova purtand drapelul rosu al Armatei sovietice, redevenit drapelul Armatei ruse cu acest prilej. Intr-un stil amintind de paradele din epoca sovietica, comandantul regiunii militare Moscova, generalul Efremov, l-a salutat pe ministrul Apararii Serghei Ivanov, in picioare, intr-o imensa masina decapotabila sovietica ZIL. Ministrul rus al Apararii, un apropiat al presedintelui Vladimir Putin, provenit ca si acesta din fostul KGB sovietic, a trecut in revista trupele de diferite arme desfasurate de-a lungul Pietei Rosii in fata tribunei prezidentiale si a dat raportul "comandantului suprem al armatei", presedintele rus. Doua patrule aeriene au survolat centrul Moscovei, desenand pe cer drapelul rus alb-bleu-rosu.
Cei 2500 de fosti combatanti rusi, decorati cu diverse ordine si medalii, au defilat cu garoafe rosii la bordul unor camioane militare din timpul celui de-al doilea razboi mondial, trecand prin fata tribunei oficiale. O parte din cei 7000 de militari rusi au defilat imbracati in uniformele din perioada celui de-al doilea razboi mondial.
La parada de ieri au participat peste 60 de sefi de state, printre care presedintele SUA George W. Bush, cancelarul german Gerhard Schröder, presedintele Frantei Jaques Chirac, premierul Japoniei Junichiro Koizumi, presedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, premierul Indiei, Manmohan Singh, presedintele Poloniei Alexander Kwasniewski. Sefii de stat din Tarile Baltice si Georgia au refuzat sa participe la manifestarile de la Moscova.
Presedintele american, George W. Bush, a declarat, sambata, ca pactul de la Ialta a plasat tarile mai mici aflate la granita Uniunii Sovietice sub tutela autoritara a regimului comunist. La randul sau, presedintele georgian Mihail Saakasvili a declarat ca conferinta de la Ialta, care a pus capat celui de-al doilea razboi mondial, a fost "una dintre cele mai imorale intelegeri din istoria omenirii", relateaza Mediafax. "Recunosc ca sfirsitul celui de-al doilea Razboi Mondial a reprezentat pentru Occident pacea, dar in cazul tarilor baltice, acesta a adus ocupatia si represiunea comunista. Iar americanii nu vor iuita niciodata ocupatia si represiunea comunista in tarile baltice. Va recunoastem istoria dureroasa", a afirmat Bush, intr-o conferinta de presa comuna cu presedintii celor trei state, letona Vaira Vike-Freiberga, estonianul Arnold Ruutel si lituanianul Valdas Adamkus. El a subliniat ca obiectivul calatoriei sale in Europa este de a "aduce un omagiu celor care s-au sacrificat, in urma cu 60 de ani", pentru eliberarea Europei de sub jugul nazist.
Scrisoare de protest
Cotidianul britanic The Financial Times a publicat ieri o scrisoare deschisa in care este denuntata sarbatorirea la Moscova a victoriei din 1945. Semnata de 71 de personalitati internationale - politicieni, fosti diplomnati, experti - in aceasta scrisoare se apreciaza ca de fapt este "nepotrivit" sa se celebreze in Rusia victoria libertatii impotriva totalitarismului avand in vedere "declinul grav al angajamentului Rusiei privind principiile democratiei si justitiei". Printre semnatari se numara Elena Bonner, care a fost una dintre cele mai celebre disidente din epoca sovietica impreuna cu sotul sau, Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, precum si intelectualul francez Andre Glucksmann. Alti semnatari sunt Vytautas Landsbergis, fost presedinte al Lituaniei, care a condus fosta republica sovietica spre independenta, fostul premier estonian Mart Laar si fostul sef de guvern bulgar Filip Dimitrov.
"Daca aniversarea insasi este, fara indoiala, o ocazie valabila de a sarbatori una dintre cele mai importante victorii al umanitatii impotriva tiraniei, credem ca locul unde vor avea loc ceremoniile, Moscova, si alegerea tarii-gazda, Rusia, sunt total nepotrivite, avand in vedere principiile fundamentale in numele carora a fost castigata victoria istorica in cel de-al doilea razboi mondial", se afirma in textul scrisorii, precizandu-se: "Dupa sase decenii de la infrangerea despotismului fascist in Europa, libertatile civile si politice, statul de drept si institutiile democratice din Rusia sunt extrem de slabe si fragile, in masura in care ele exista".
Putin nu vrea un alt Razboi Rece
In deschiderea paradei din Piata Rosie de ieri, presedintele rus Vladimir Putin a cerut sa nu se mai permita niciodata "repetarea unui razboi rece" sau a unui razboi si a lansat un apel la solidaritate internationala in fata noului dusman comun, terorismul. Rusia "isi va aminti totdeauna" de ajutorul acordat de catre Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta, celelalte tari ale coalitiei anti-hitleriste si antifascistii germani si italieni Uniunii Sovietice pentru infrangerea Germaniei naziste, a declarat Vladimir Putin.
Mars stalinist
Liderul comunist rus Ghennadi Ziuganov a adus ieri un omagiu lui Stalin, pe care l-a calificat drept invingator in lupta impotriva Germaniei naziste, afirmatii facute in prezenta catorva mii de simpatizanti, reuniti la Moscova pe marginea ceremoniilor ce au loc in Piata Rosie cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la victoria din mai 1945 impotriva mazismului. "Am castigat deoarece poporul a aparat puterea sovietica si a fost condus de marele sau lider, comandantul Stalin", a afirmat Ghennadi Ziuganov, apaludat de simpatizantii comunisti, care purtau portrete ale lui Stalin si steaguri cu secera si ciocanul.
Tête-à-tête Putin-Bush
Presedintii Vladimir Putin si George W. Bush au avut o intalnire bilaterala in cursul serii de duminica, la resedinta Novo Ogarevo, informeaza Agentia Rusia la Zi. Vladimir si Ludmila Putina au intampinat cuplul Bush la intrarea principala a resedintei. Dupa care cei doi lideri s-au retras in cabinetul de lucru al presedintelui rus. Ei au discutat fara interpret si s-au adresat unul-altuia cu "tu". Presedintele Bush s-a oprit la masa de lucru a lui Putin si a pus cateva intrebari. Putin i-a explicat ca, de regula, la acea masa au loc intrevederile de lucru. Bush a trecut cu mana peste tablia mesei, apreciind calitatea lemnului, a pipait setul de birou confectionat din malahit. Putin si Bush au stat indelung in fata hartii Rusiei, montata pe peretele cabinetului de lucru. Bush a studiat atent harta, in timp ce Putin ii arata diferite puncte si regiuni. Tot timpul, discutia a fost presarata cu glume, dupa una dintre ele, Putin imbratisandu-l prieteneste pe Bush si batandu-l pe umar. Invitat sa ia loc in fotoliu pentru continuarea convorbirilor, Bush a mai ramas un timp in fata hartii, analizand atent granitele Rusiei. Cei doi demnitari au dialogat fara ajutorul translatorului, neintampinand nici un fel de dificultate in exprimarea gandurilor lor.
Traian Basescu promoveaza strategia Marii Negre
Traian Basescu a depus ieri alaturi de ceilalti sefi de stat si de guvern invitati la Moscova pentru a participa la ceremoniile dedicate celei de a 60-a aniversari a victoriei asupra nazismului, o coroana de flori la Monumentul Ostasului Necunoscut. Presedintele roman a urmarit parada militara, marsul veteranilor, precum si celelalte momente ale ceremoniilor din loja oficiala, alaturi de personalitati politice din intreaga lume. Seful statului roman a participat la receptia oferita de presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin. Presedintele Basescu a avut convorbiri bilaterale cu presedintele Confederatiei Elvetiene, Samuel Schmid, cu presedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, cu premierul Indiei, Manmohan Singh, precum si cu guvernatorul general al Canadei, Adrienne Clarkson.
"Relatiile politice au ajuns la un nivel satisfacator, dar pot atinge un nivel foarte bun. Am gasit in persoana presedintelui rus un partener intr-o problema foarte delicata, care este deschis pentru stabilirea de relatii economice bune", a declarat Basescu agentiei de presa ruse Ria Novosti. El a apreciat ca "stabilirea unor relatii politice si economice foarte bune este conditionata de increderea reciproca" dintre cele doua tari. "Pornim de la faptul ca recunoastem interesele Federatiei Ruse in bazinul Marii Negre si, in acelasi timp, ne dorim ca interesele noastre si cele ale Republicii Moldova sa fie recunoscute si sa li se acorde atentie. Aceasta este cheia obtinerii unor excelente relatii economice si politice", a spus Basescu.
Intrebat care sunt principalele obiective ale Romaniei in prezent, Basescu a facut referire la integrarea in Uniunea Europeana si crearea unei zone de securitate in bazinul Marii Negre, pentru a elimina traficul cu arme, persoane si droguri.
Regele Mihai, decorat
Fostul rege Mihai I de Romania se afla printre cei sase veterani de razboi care au fost decorati ieri la Moscova, de presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin, in cadrul manifestarilor dedicate celei de-a 60-a aniversari de la victoria impotriva nazismului. Alaturi de fostul suveran al Romaniei vor fi decorati de presedintele Vladimir Putin pentru participarea in cel de-al doilea razboi mondial fostul presedinte cipriot Glafcos Clerides, presedintele Greciei Karolos Papoulias, presedintele Albaniei Alfred Moisiu, presedintele Croatiei Stjepan Mesic, fostul presedinte al Poloniei Wojciech Jaruzelski.
Schröder ii pune pe veterani fata-n fata
Cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder, a sosit la Moscova, pentru ceremoniile consacrate implinirii a 60 de ani de la victoria impotriva celui de-Al Treilea Reich, impreuna cu fosti combatanti germani, pentru care a fost prevazuta "o intalnire de reconciliere" cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin. O asemenea intalnire este nu numai o premiera, ci si un fapt "de senzatie", a declarat Gunther Stiemke, de 83 de ani, fost membru al unei divizii de blindate germane care a participat la numeroase batalii pe frontul rusesc. Stiemke a adus la Moscova o insigna a asociatiei sale de fosti combatanti de razboi pe care doreste s-o daruiasca unui veteran rus. Lothar Scholz, nascut in 1928, nu a prins decat trei luni de razboi, dar dintre camarazii sai din delegatia germana el este probabil cel care cunoaste cel mai bine Rusia, deoarece a stat intr-un lagar de munca in Ural timp de opt ani si jumatate, pana in 1955, sub acuzatia de spionaj in favoarea americanilor. Destine precum cel al lui Lothar Scholz reprezinta o pagina din istoria germano-rusa care, in opinia sa, care este foarte des trecuta sub tacere.
Kwasniewski condamna Pactul Ribbentrop-Molotov
Presedintele polonez, Alekandr Kwasniewski, aflat la Moscova, le-a cerut rusilor "sa nu se teama de adevar" si a evocat represaliile staliniste din Polonia, masacrul de la Katyn si pierderea independentei tarilor baltice la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial. "Adevarul trebuie sa constituie baza relatiilor" dintre Polonia si Rusia, a declarat Kwasniewski. "Sa nu aveti teama de adevar, avem nevoie de el ca sursa de transparenta", a adaugat presedintele polonez, subliniind ca este un bun cunoscator al "orgoliului si sufletului rus" si ca "trebuie incheiate socotelile cu trecutul" pentru ca acesta sa nu impiedice construirea unui viitor comun.
Presedintele polonez a evocat pierderea independentei de catre tarile baltice, in anul 1945, acesta fiind, in ultima vreme, obiectul polemicilor ruso-americane. Kwasniewski a reamintit si acordul germano-sovietic - Pactul Ribbentrop-Molotov - pe care l-a catalogat drept "o alianta a doua regimuri totalitare impotriva natiunilor libere".
Presedintele Kwasniweski a reamintit despre masacrul de la Katyn, executarea a 22.000 de ofiteri polonezi de catre NKVD (politia secreta condusa de Stalin), deportarile polonezilor si taberele de concentrare in care au fost tinuti, "teroarea si violentele" exercitate in Polonia "de detasamente ale NKVD si Smersh (serviciul militar de informatii al sovieticilor), ca urmare a victoriei Armatei Rosii".
Ministrul polonez de Éxterne, Adam Rotfeld, va pleda luni, la New York, in cadrul Adunarii Generale a ONU, pentru dezaprobarea de catre Rusia a Pactului Ribbentrop-Molotov. Despre "nevoia de a construi reconcilierea pe baza adevarului" a vorbit duminica la Moscova si presedintele polonez, Aleksander Kwaúniewski, relateaza Gazeta Wyborcza, preluata de Rompres.
Sedinta de ieri a Adunarii Generale a ONU a fost dedicata, la solicitarea Poloniei, aniversarii a 60 de ani de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ministrul de Externe polonez Adam Rotfeld a transmis ONU dorinta ca Mosocova sa condamne Tratatul Ribbentrop Molotov.

---

Despre autor: