"Eroism nemaivazut" si "eliberarea tarilor din Europa". Astfel vede actualul lider de la Moscova Vladimir Putin activitatea pe care a avut-o Armata Rosie a URSS in estul Europei in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial.
"Suferinta", "ocupati
"Eroism nemaivazut" si "eliberarea tarilor din Europa". Astfel vede actualul lider de la Moscova Vladimir Putin activitatea pe care a avut-o Armata Rosie a URSS in estul Europei in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial.
"Suferinta", "ocupatie si opresiune comunista", "unul din cele mai rele lucruri din istorie". Aceasta este viziunea pe care o are presedintele SUA George W. Bush asupra dominatiei sovietice care a existat in Europa dupa sfarsitul Celui de-al Doilea Razboi Mondial. O viziune mult mai fidela adevarului istoric.
Si vicepresedintele Comisiei Europene, fostul comisar responsabil pentru extinderea UE, Gunther Verheugen, a declarat saptamana trecuta ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice. "Nu putem ascunde faptul ca cele trei tari baltice au fost mult timp ocupate impotriva vointei lor", a precizat reprezentantul Comisiei Europene. "Nu am recunoscut niciodata in totalitate crimele carora le-au cazut victime estonienii, lituanienii si letonii", a conchis oficialul european, cu referire directa la Federatia Rusa. Reprezentantul UE a sustinut o declaratie comuna a tarilor baltice de condamnarea a pactului Ribbentrop - Molotov. Mai multe organizatii non-guvernamentale romanesti din tara si exil i-au scris ieri presedintelui Traian Basescu, care se va afla azi la Moscova, pentru a se alatura pozitiei tarilor baltice si a aminti UE ca pe langa crimele sovieticilor asupra Romaniei, tara noastra este in continuare afectata de consecintele odiosului Pact nazisto-bolsevic. Daca zidul Berlinului s-a daramat, granita arbitrara impusa de sovietici pe Prut si la Gurile Dunarii este in continuare in vigoare.
Vladimir Putin demonstreaza, in ajunul manifestatiilor care au loc azi la Moscova pentru aniversarea victoriei aliatilor asupra nazismului, ca nu are nici cea mai mica intentie sa isi exprime o simbolica parere de rau fata de ocupatia sovietica asupra popoarelor est-europene care a urmat Celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mai mult, in mod sfidator, actuala conducere de la Moscova pretinde ca Armata Rosie sovietica a "eliberat" state est-europene in timpul razboiului. Desi trupele hitleriste au fost indepartate din Europa de Est cu contributia esentiala atat a sovieticilor cat si a aliatilor anglo-americani, Moscova ignora complet faptul ca o data cu venirea soldatilor URSS popoarele est-europene au trecut de sub nazism in robia sovietica. In fapt, pentru romani, letoni, lituanieni, estonieni, cehi, slovaci, unguri sau polonezi, patrunderea soldatilor sovietici a insemnat inlocuirea nazistilor cu nemiloasa ocupatie sovietica. Ocupatie care a mutilat, vreme de aproximativ 50 de ani, fiecare din popoarele ocupate, cu efecte negative vizibile si asupra generatiilor de astazi.
In acest context, decizia presedintilor Estoniei si Lituaniei de a refuza invitatia lui Vladimir Putin de participare la ceremoniile aniversare care au loc astazi la Moscova apare ca o reactie logica in fata incapatanarii Rusiei de a recunoaste adevarul istoric. Din nefericire, responsabilitatea istorica a acestor doua tari nu a fost imitata de alti presedinti, cum ar fi cel al Poloniei sau al Romaniei. (D.E.)
"Niciodata planeta nu a cunoscut un asemenea eroism", a declamat sambata presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in fata monumentului soldatului sovietic din Moscova, referindu-se la cele aproximativ 27 de milioane de sovietici decedati in Cel de-al Doilea Razboi Mondial, transmite BBC. Autoritatile de la Moscova si o parte semnificativa a populatiei Rusiei considera ca Armata Rosie (sovietica) a fost forta esentiala care a eliberat Europa de sub ocupatia nazista. "Soldatii nostri nu numai ca au eliberat patria lor, ci au eliberat si 11 tari europene", a mai perorat Vladimir Putin, referindu-se la lupta soldatilor sovietici impotriva nazismului.
Ceremonia la care a participat Vladimir Putin precede manifestatiile grandioase programate astazi la Moscova, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la capitularea Germaniei naziste in fata trupelor aliate. La aceste ceremonii sunt asteptati peste 50 de prim-ministri si presedinti din intrega lume. Printre acestia se numara liderul Casei Albe, George W. Bush, cancelarul german Gerhard Schroder, presedintele Frantei Jacques Chirac, presedintele Poloniei Alexsander Kwasniewski, dar si presedintele Romaniei Traian Basescu sau regele Mihai I al Romaniei.
Doi importanti reprezentanti europeni au ales insa sa nu participe la ceremoniile de astazi, din cauza pozitiei Moscovei fata de pactul Ribbentrop-Molotov. Acestia sunt presedintii estonian Arnold Ruutel, si lituanian Valdas Adamkus, care sunt nemultumiti de faptul ca Moscova refuza sa-si ceara scuze pentru ocupatia statelor baltice si de faptul ca Rusia refuza sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov - actul care a aruncat Europa de Est pentru jumatate de secol sub dominatie sovietica.
Ce doi sefi de stat au declarat la unison ca incheierea Celui de-al Doilea Razboi Mondial nu reprezinta pentru statele baltice eliberarea de sub ocupatia germana, ci inceputul ocupatiei staliniste. Statele baltice vor fi reprezentate la ceremoniile de la Moscova numai de presedintele Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, noteaza Rompres. Aceasta a avertizat sambata ca ceremoniile de la Moscova "nu trebuie sa fie o glorificare a lui Stalin, ci sarbatorirea caderii unei tiranii, nazismul".
60 de ani sub talpa URSS
"Aceasta zi nu reprezinta o eliberare, ci o ocupatie", a afirmat presedintele Letoniei. Vaira Vike-Freiberga a declarat ca vrea sa-i aminteasca lui Vladimir Putin la Moscova "ca la sfarsitul Celui de-al Doilea Razboi Mondial jumatate din Europa nu a fost eliberata si nu a beneficiat de democratie". "Timp de 60 de ani, Letonia a fost ocupata cu forta, integrata in URSS si obligata sa traiasca sub un regim totalitar. "Ne-am pierdut suveranitatea, independenta si identitatea nationala", a incheiat presedintele Letoniei.
Statele baltice se bazau si pe Polonia sa boicoteze ceremonia de astazi de la Moscova, mai ales ca Varsovia este nemultumita de faptul ca Rusia nu recunoaste masacrul de la Katyn drept crima impotriva umanitatii. Totusi, desi Rusia nu si-a asumat responsabilitatea istorica pentru asasinarea a 22.000 de militari polonezi in 1940 de NKVD-istii lui Stalin, presedintele polonez Alexandr Kwasniewski a ales sa ia parte astazi la ceremoniile de la Moscova. Ieri, in cadrul unei ceremonii organizate la Wroclaw, presedintele Aleksandr Kwasniewski i-a onorat pe soldatii sovietici, cerand totodata sa fie facut public adevarul despre crimele stalinismului.
Rusia ignora SUA si UE
In sprijinul pozitiei statelor baltice s-au declarat recent atat UE cat si Statele Unite. Astfel, presedintele SUA, George W. Bush, a declarat sambata la Riga ca Statele Unite recunosc si nu vor uita niciodata "ocupatia si opresiunea comunista" pe care au indurat-o timp de jumatate de secol fostele republici sovietice, noteaza BBC. "Inteleg foarte bine ca exista multa furie si frustrare in cele trei tari baltice in legatura cu ocupatia (sovietica, n.red.)", a continuat Bush. "Captivitatea milioanelor de oameni in Europa centrala si de est va fi intotdeauna evocata ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei", a afirmat presedintele american.
De asemenea, vicepresedintele Comisiei Europene Gunther Verheugen a declarat saptamana trecuta ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice. "Nu putem ascunde faptul ca cele trei tari baltice au fost mult timp ocupate impotriva vointei lor", a precizat reprezentantul Comisiei Europene. "Nu am recunoscut niciodata in totalitate crimele carora le-au cazut victime estonienii, lituanienii si letonii", a conchis oficialul european, cu referire directa la Federatia Rusa.
Autoritatile de la Moscova au exclus insa cu fermitate sambata orice posibilitate ca URSS sa accepte faptul ca a ocupat statele baltice. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a transmis clar la sfarsitul saptamanii trecute ca Rusia nu-si va cere scuze pentru ceea ce balticele numesc "anexarea" acestor state de catre URSS. Atat ministrul de Externe Serghei Lavrov cat si ministrul Apararii Serghei Ivanov au transmis ca Moscova nu considera ca includerea statelor baltice in URSS ar fi reprezentat o "ocupatie" asupra acestor tari, astfel ca Rusia nu are pentru ce sa isi ceara scuze.
Rusia, inapoi catre Stalin
Tentativele de reluare a cultului dictatorului sovietic Iosif Stalin s-au inmultit in ultimele zile in Rusia, in contextul apropierii zilei de aniversare a capitularii nazismului. Astfel, o multime de localnici si autoritati locale, printre care presedintele republicii ruse Iacutia-Saha, Viaceslav Styrov, au asistat ieri la Mirni, in Siberia orientala, la dezvelirea solemna a unei statui a lui Stalin, transmite Mediafax. Statuia a fost inaltata in fata unei biserici ortodoxe, desi Stalin a fost unul din cei mai aprigi adversari ai Bisericii crestine. O alta statuie a lui Stalin a fost inaugurata si in orasul rus Krasnoiarsk.
Europa la ceas de amintire
Mai multe state europene au marcat ieri implinirea a 60 de ani de la infrangerea nazismului. La Paris, presedintele Jacques Chirac a depus o coroana de flori la Mormantul soldatului necunoscut de sub Arcul de Triumf, in timp ce opt avioane Alfajet ale Patrulei franceze au survolat Champs Elysee, noteaza Rompres. La Londra, printul mostenitor Charles a depus si el o coroana de flori in memoria britanicilor decedati in lupta impotriva nazistilor. La Berlin, zeci de mii de pacifisti au defilat spre Poarta Brandeburg, manifestand impotriva demonstratiilor pro-naziste pregatite de nostalgicii germani ai lui Hitler. Presedintele SUA, George W. Bush, s-a aflat si el in Europa, aducand intr-un cimitir al militarilor americani din Olanda un omagiu soldatilor SUA cazuti in lupta pentru eliberarea Europei.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.