Miercuri seara, Presedintia Romaniei a organizat, in colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor si cu Institutul Cultural Roman, o dezbatere cu tema: "Cum promovam cultura romaneasca peste hotare?". Sosit cu intarziere, seful statului n-a zabovit
Miercuri seara, Presedintia Romaniei a organizat, in colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor si cu Institutul Cultural Roman, o dezbatere cu tema: "Cum promovam cultura romaneasca peste hotare?". Sosit cu intarziere, seful statului n-a zabovit mult timp la fata locului (la plecare, dupa ce a rugat sa nu se filmeze ce spune, a explicat ca trebuie sa plece din cauza crizei ostaticilor romani din Irak). Reuniunea nu s-a desfasurat la Palatul Cotroceni, ci la Clubul Prometheus, cu sprijinul Fundatiei Anonimul. Nici moderarea n-a fost realizata din partea institutiei prezidentiale, ea fiind asigurata de Nicolae Manolescu, directorul revistei "Romania literara".
Pe langa presedintele Traian Basescu, al carui discurs a avut impetuozitatea binecunoscuta, principalii vorbitori au fost ministrul Culturii, Mona Musca, trioul de la conducerea ICR, format din Horia-Roman Patapievici, presedinte, Tania Radu si Mircea Mihaies, vicepresedinti, si secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, Teodor Baconsky. In sala s-au aflat si alti inalti functionari ai institutiilor implicate, directori de muzee, precum si reprezentanti ai uniunilor de creatie, ai unor fundatii si asociatii culturale.
Interventiile nu s-au indepartat de la linia obisnuita in asemenea reuniuni, organizate periodic, sub toate guvernarile "postdecembriste", indiferent cine au fost " actorii" distribuiti in rolurile de decizie: e nevoie de mai multi bani pentru cultura in general, inclusiv pentru promovarea artelor romanesti si a artistilor nostri in strainatate, institutiile de stat cu atributiuni in materie trebuie "eficientizate", responsabilitatile lor trebuie mai clar delimitate s.a.m.d.
De asta data, s-ar parea ca exista o mai serioasa "vointa politica" pentru rezolvarea acestor probleme cronice. Presedintele Basescu a declarat ca va sprijini finantarea culturii, ca se vor deschide noi institute culturale romanesti la Chisinau si Cernauti, ca ICR va primi banii de care are nevoie pentru proiectele sale. S-a vorbit, de asemenea, despre modificarea Legii 356/2003 de functionare a ICR. Ca si vechea conducere a Institutului, cea actuala doreste exclusivitatea in patronajul institutelor culturale din strainatate, aflate actualmente sub dubla tutela a ICR si a MAE. Si tot ca in anii precedenti, cand fostul presedinte al ICR, Augustin Buzura, discuta cu Externele patronate de Mircea Geoana, i-a venit randul lui Teodor Baconsky, adjunctul lui Mihai Razvan Ungureanu, actualul titular la MAE, sa explice ca retragerea institutelor culturale din strainatate din sistemul diplomatiei romanesti ar presupune probleme de statut in tarile respective si cheltuieli suplimentare.
Traian Basescu a aratat ca este necesara crearea unor "vectori reali" pentru promovarea culturii noastre in strainatate. O tinta importanta ar fi romanii care traiesc raspanditi pe mapamond si care au devenit acolo "mai patrioti", deci mai insetati de cultura. Or, considera Basescu, "cel mai bun vector de a ne pastra diaspora aproape de tara este cultura". Pe de alta parte, seful statului a spus si ceva mai putin placut asistentei atunci cand a avansat o opinie despre ce fel de cultura ar trebui exportata pentru romanii din diaspora: "Am convingerea ca acea cultura simpla, usor de inteles ar avea un impact major. Oamenii cu aplecare spre lucrarile de cultura sofisticate, filosofice, si le procura oricum". Presedintele nu stie, probabil, ca problema "traditionala" a artistului si a intelectualului roman e, dimpotriva, insuficienta difuzare internationala a operelor de varf, nu a "culturii simple"...
Reuniunile de acest fel urmeaza sa fie reluate, in ritm de doua pe an, una primavara, cealalta toamna. Pana una-alta, guvernul a decis in sedinta sa de ieri ca Institutul Cultural Roman de la Istanbul sa fie numit "Dimitrie Cantemir", in semn de pretuire fata de personalitatea savantului si de recunoastere a contributiei sale determinante la dezvoltarea relatiilor culturale romano-turce, precum si la promovarea dialogului Orient-Occident. Despre cum s-a savarsit din viata tatal lui Dimitrie, Constantin Cantemir, nu se spune nimic in comunicatul Biroului de presa de la Palatul Victoriei (din care am citat).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.