Hasisul (din engleza "pot", "shit") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de canepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza in "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - in functie de tara de origine - in nuante de cul
Hasisul (din engleza "pot", "shit") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de canepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza in "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - in functie de tara de origine - in nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru.
Marihuana (din engleza "grass", "kif", "Heu", rom. "iarba") este un amestec din frunze, tulpini si inflorescente maruntite ale aceleiasi plante, ce are aspect de tutun verzui taiat foarte fin.
Forme de consum: Hasisul si marihuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa inceperea fumatului.
In cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de cofetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai tarziu (dupa una - doua ore).
Substante active: Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substantele psihoactive ale acestor produse vegetale.
Substantele active din cannabis au o istorie indelungata si plina de traditie, ca medicamente. In tarile Orientului si Americii Latine, aceste substante sunt puternic raspandite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale.
Efecte si pericole in caz de abuz: efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate urmatoarele efecte: cresterea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare.
De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame.
Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (din engleza "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, insotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate in curand de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire (din germana Geborgenheit). Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, rasul nemotivat alternand cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. In cazul consumului in grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare ("Rauschzustand") poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective. Consumatorul nu face fata intotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie in toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme.
Potentialul de a crea dependenta: dependenta fizica de substantele active din cannabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Chestiunea dependentei psihice este dificil de apreciat si depinde de definitia termenului. Tiparele comportamentale ce apar in prezent in urma consumului de cannabis corespund definitiei de "drug dependence" (dependenta de droguri) formulata de OMS: "Dependenta psihica si/sau fizica a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu."
Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data sau de doua ori pe saptamana, de regula intr-un "peisaj social" in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamani/ luni.
Creste insa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn. Timpul de injumatatire al THC la persoanele neobisnuite cu hasisul este de 50 pana la 60 de ore, in timp ce la persoanele obisnuite scade la aproximativ jumatate. Aceasta observatie sugereaza o toleranta semnificativa in cazul consumului cronic al substantei.
Consecinte pe termen lung: pana acum, nu au putut fi demonstrate modificari organice majore. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, in ansamblu, a fi mai mari decat cele care apar in cazul tabagismului.
Cercetarile au evidentiat modificari hepatice, pulmonare (continutul de gudron al substantei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) si mai ales psihotice.
Comunicarile despre modificari ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar si la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental pana in prezent.
Sursa: Pagina web a Agentiei Nationale Antidrog (http://www.ana.gov.ro/rom/index.php)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.