Prezent la Bucuresti saptamana trecuta impreuna cu Volker Ruhe, presedintele Comisiei de Politica Externa a Bundestagului german, Gernot Erler (foto), vicepresedinte al fractiunii social-democrate din parlamentul federal al Germaniei, ne-a acordat un
Prezent la Bucuresti saptamana trecuta impreuna cu Volker Ruhe, presedintele Comisiei de Politica Externa a Bundestagului german, Gernot Erler (foto), vicepresedinte al fractiunii social-democrate din parlamentul federal al Germaniei, ne-a acordat un interviu in care acesta aproape demoleaza politica interna si externa a Romaniei post-decembriste 2004. Membru al Comisiei de Politica Externa, Gernot Erler desfasoara o intensa activitate politica din 1970, mai inainte fiind cercetator in istoria Europei de est la Universitatea din Freiburg. Gernot Erler nu a parasit acest domeniu, fiind presedintele Asociatiei Europa de sud-est din München, care a organizat la Chisinau saptamana trecuta o conferinta cu o ampla participare politica asupra problemei transnistrene, inclusiv presedintele Vladimir Voronin si ministrii de Externe ai Moldovei, Ucrainei si Romaniei. Gernot Erler mai este presedinte al Forumului Germano-Bulgar si al Asociatiei Germano-Cazace si sustine astazi ca Romania trebuie sa se concentreze asupra problemelor de aderare si sa lase alte perspective geopolitice. Pozitia sa nu este unica. Romania este festelita azi la maximum de tot spectrul politic al Germaniei. Dupa o adevarata campanie de presa ulterioara semnarii Tratatului de aderare, deunazi, Germania a cerut si amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei, prin vocea presedintelui principalului partid de opozitie din Germania, Uniunea Crestin-Democrata. Angela Merkel a cerut redeschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei, dupa cum informeaza editia electronica a saptamanalului der Spiegel. Merkel a criticat guvernul federal ca a tratat in mod neglijent negocierile de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. In opinia sa, negocierile cu Bulgaria si Romania trebuie "neaparat revizuite", intrucat lipseste o limitare suficienta a libertatii in domeniul prestarilor de servicii, a afirmat presedintele CDU. Intrebarea fireasca este: cand au aflat parlamentarii germani ca Romania nu da bine in Uniunea Europeana, inainte sau dupa ce presedintele Traian Basescu si-a anuntat optiunea strategica pro-anglo-americana si inainte sau dupa ce cancelarul Gerhard Schröder a aratat ca sustine strategia noii Rusii a lui Vladimir Putin. (D.E.)
La Chisinau s-a desfasurat sub coordonarea dvs o ampla conferinta care a reunit mai multe figuri politice importante din vestul si estul Europei. Care credeti ca va fi urmarea acestei conferinte, care vor fi urmarile pentru Republica Moldova?
Germania este foarte hotarata sa faca din Moldova o poveste de succes a politicii de vecinatate a Uniunii Europene. Aceasta noua politica este un nou instrument care se adreseaza unui numar de 17 tari de la Mediterana pana la Ucraina, Moldova, Belarus si cele trei tari din sudul Caucazului si intr-adevar avem abordare diferita fata de Rusia. Summitul UE-Rusia care are loc o data la doi ani este foarte bun, insa exista activitate zero cu Belarus. Acum intr-adevar avem sansa de a avea un succes al acestei politici cu Ucraina si Moldova. Iar acestea sunt legate, deoarece in trecut politica Ucrainei nu a fost foarte constructiva in ceea ce priveste Moldova, in special in ce priveste problemele de granita, nu exista un control precis al granitei cu Transnistria. Avem nevoie de sprijinul si asistenta Ucrainei pentru rezolvarea problemei transnistrene, iar pentru orice viitoarea integrare a Moldovei in structurile europene avem nevoie de o granita controlata si de asemenea o solutie pentru conflictul transnistrean.
Sansa a fost ca am avut toti reprezentantii institutiilor din Moldova, delegatia Comisiei Europene, OSCE, reprezentantul UE pentru Moldova Jacobovits de Szeged, am avut reprezentanti de la Fondul Monetar International si Banca Mondiala. A fost pentru prima data cand s-au asezat la masa impreuna reprezentanti ai institutiilor europene si internationale pentru a schimba informatii si programe in acest domeniu. Baza acestei conferinte a fost un proiect de program politic pregatit inainte de 8 autori din diferite institutii, iar acest proiect e o baza pentru conferinta si pentru a exprima rezultatul conferintei. Acest proiect revizuit va deveni un document foarte interesant pentru politica de vecinatate a Uniunii Europene fata de Moldova.
Am avut reprezentanti politici importanti din Moldova la conferinta, incepand cu presedintele Voronin, premierul Moldovei, am avut si reprezentanti din Romania, Ucraina, astfel ca a fost reprezentata intreaga regiune in afara de rusi, care au fost invitati, dar nu au fost foarte entuziasmati.
Si-au exprimat probabil protestul pentru faptul ca nu au fost invitati la summitul GUUAM de la Chisinau.
Inteleg pozitia lor, rusii sunt, sub presiune acum.
Presedintele Voronin a declarat ca Romania ar trebui sa faca parte din formatul de negocieri pentru Transnistria, pozitie sustinuta si de presedintele Traian Basescu. Cum vedeti viitorul negocierilor pentru aceasta problema?
Cred ca Rusia e prinsa intr-un blocaj dupa aderarea Romaniei la UE. Nu este doar o provocare ci si o sansa pentru Moldova sa inceapa procesul de integrare in Europa, pentru ca aceasta este o sansa pentru rezolvarea problemelor foarte grave din conflictul transnistrean si asta este o dezvoltare pe termen lung pentru Rusia. Moscovei i se pare acum ca Transnistria este o parghie. Mai mult sau mai putin o parghie destructiva fata de Romania, Uniunea Europeana, fata de Ucraina. Bineinteles, Rusia lupta in interesul lui Smirnov, care este un simbol fata de pierderile politice ruse din ultimii ani de la Georgia pana la Ucraina. Au pierdut influenta in CIS. Este de inteles ca sunt putin inflexibili fata de Transnistria.
Daca avem un plan pentru Moldova, inclusiv Transnistria, exista o sansa concreta pentru aceasta parte a tarii, exista o sansa si pentru cetatenii rusi. E asemanator cu Estonia unde rusii au avut sansa de a primi un pasaport pentru UE, ei pot face afaceri in UE si vor trai mai bine. Mai este si o provocare pentru comunitatea europeana aceasta gaura neagra din mijlocul Europei. Avem nevoie de o oferta interesanta pentru oamenii de acolo si sa le aducem un nou program de vecinatate. Este o sansa pentru poporul transnistrean. Astfel ca includem problema transnistreana in toate programele noastre pentru Moldova.
"Suntem putin nedumeriti cu aceasta optiune a Axei"
Presedintele Basescu a anuntat o noua abordare politica fata de Marea Neagra si fata de conflictele inghetate din regiune insa aceasta strategie a fost oarecum dezavuata de statele care formeaza centrul Europei. Ce credeti despre acest plan?
Vorbind direct suntem putin nedumeriti in legatura cu aceasta optiune a Axei si in mintea noastra, mai ales in Germania acest cuvant nu este unul foarte fericit din cauza amintirilor istorice despre o anumita Axa. Oricum, nu e vorba de o problema de vocabular, este vorba de politica. Noi nu am inteles ce ar trebui sa fie aceasta Axa Washington-Londra-Bucuresti, deoarece o relatie buna cu America se desfasoara si fara a o spune, este normala si pentru noi, nu exista nici o problema. Dar de ce este exclus Bruxelles, Uniunea Europeana, din aceasta Axa? Acesta nu este un semnal bun. De exemplu Londra stim ca solicita vize pentru cetatenii romani. Noi am anulat acest regim de vize pentru Romania si fara nici o legatura cu asta, Basescu a introdus Londra in Axa. Nu intelegem care este profitul Romaniei din aceasta Axa. Nu avem nimic impotriva Londrei, sunt parteneri cu noi in politica din aceasta regiune, insa noi percepem aceasta Axa ca pe o excludere a UE si altor parteneri foarte importanti, deoarece nimeni nu intelege de ce Londra are un loc exceptional in aceasta Axa.
Mesajul Bucurestilor a fost totusi lamurit ulterior, imblanzit ca sa zic asa.
"Din punctul nostru de vedere geopolitica nu este o prioritate pentru Romania acum"
Oricum nu intelegem acest triunghi. De asemenea si toata aceasta gandire geopolitica despre Marea Neagra este intr-un fel un tip de gandire veche. Este vorba de geopolitica. Iar din punctul nostru de vedere geopolitica nu este o prioritate pentru Romania acum. In prezent prioritatea Romaniei este implementarea obligatiilor aderarii la UE, noi avem nevoie de stiri bune referitoare la asta. Toata lumea stie ca sunt multe de facut in acest domeniu si avem nevoie disperata de vesti bune din Romania in acest sens al implementarii obligatiilor de aderare, deoarece exista din ce in ce mai multe discutii critice fata de capacitatea si pregatirea Romaniei de a implementa aquisul. Exista si prevederea prin care aderarea poate fi amanata cu un an, ceea ce nu ar fi ceva bun pentru prestigiul Romaniei daca s-ar folosi clauza de salvgardare. Astfel ca noi nu putem intelege mesajul de la Basescu referitor la aceasta Axa si la implicarea in politica de stabilitate la Marea Neagra. Arata cam ca in secolul XIX, e o politica clasica de influenta si nu se potriveste Romaniei sa se gandeasca la o pozitie de forta in regiune. Este nevoie de o reforma administrativa si de o combatere a coruptiei si toate celelalte care sunt subiecte ale procesului de monitorizare al Comisiei Europene. Avem nevoie de succese si vesti bune in raportul de toamna al Comisiei Europene, aceasta este prioritatea. Mesajele presedintelui merg in alta directie, catre alte prioritati, de acea suntem putini nelamuriti.
Basescu a repetat de mai multe ori idea Axei si am observat ca aceasta este o prioritate si nu stim ce inseamna Uniunea Europeana pentru Romania. Noi lucram la politica de securitate a Europei si am vrea ca si Romania sa fie un partener al acestei politic comune externe si de securitate. Avem nevoie de Romania ca partener in aceasta politica comuna de securitate.
"Trebuie sa informam opinia publica din Germania despre Romania"
Ce a cuprins vizita dumneavoastra la Bucuresti?
Am avut ocazia sa discut cu reprezentantii noii guvernari, in calitate de responsabil pentru politica externa din Bundestag am transmis un mesaj clar privind aderarea si prioritatile politicii externe a Romaniei. Sprijinim procesul de aderare, insa trebuie sa informam opinia publica din Germania despre Romania, deoarece exista anumite critici. Acesta este fundalul vizitei noastre, un angajament: avem nevoie de informatii despre problemele practice curente ca sa ne informam publicul, exista intrebari despre politica Romaniei si UE.
Sprijinim strategia lui Putin
In Rusia se considera ca nu mai exista prea multe sanse pentru revigorarea spatiului CSI si ca este nevoie de o noua strategie, apreciindu-se ca singura prietena a Rusiei in Europa este Germania. Ce parere aveti despre aceasta perspectiva?
Exista o ingrijorare in Rusia fata de pierderea influentei in spatiul fostului URSS si este normal ca publicul sa se gandeasca la strategii. Cred ca singura alternativa este cooperarea cu Uniunea Europeana. Germania are un rol special aici, deja avem o relatie prieteneasca intre Putin si Schröder, o prietenie care foloseste si altor tari. De exemplu in criza ucraineana care a fost foarte importanta, au existat doua telefoane de la Berlin la Moscova. Putin este foarte angajat in pactul european pentru viitorul Rusiei, strategie sprijinita de noi si avem nevoie si de alte tari, ca Romania, sa sprijine aceasta strategie.
A consemnat


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.