FRANARII

Razboiul dintre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si ministrul Justitiei, Monica Macovei, a consemnat ieri un nou episod. Intr-o atmosfera care nu are nimic de-a face cu o institutie care poate decide soarta Romaniei, CSM si-a dat din nou cu stangul in dreptul, amanand, pentru data de 17 mai, dezbaterile asupra unor proiecte capitale pentru realizarea reformei in Justitie, unul dintre cele mai corupte domenii din Romania. Este vorba despre proiectele de ordonanta care vizeaza amendarea legii privind statutul magistratilor, a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii si a celei referitoare la organizarea judiciara. Niste legi vitale pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, periculoase insa pentru multi dintre magistratii care se simt confortabil in functiile pe care le ocupa in prezent.
Dupa ce a decis amanarea dezbaterii asupra proiectelor, CSM a gasit si vinovatii. In primul rand, faptul ca ultima varianta a proiectelor de modificari a fost finalizata luni, aceasta fiind trimisa Consiliului in cursul diminetii de ieri, astfel ca magistratii din tara nu cunosc ultima forma. In acelasi timp, o parte de vina o are, conform CSM, chiar Ministerul Justitiei care nu a publicat pe site-ul institutiei varianta din urma.
Ce a contat insa pentru membrii CSM care au decis cu nonsalanta amanarea dezbaterii unor probleme capitale pentru Romania, au fost insa anumite scrisori primite de la magistratii din teritoriu. Acestia, probabil dornici sa contribuie la reforma in domeniul Justitiei, au cerut amanarea dezbaterilor pentru a putea studia mai atent problemele si pentru a-si putea prezenta apoi punctul de vedere.
Tirul pe Guvern
Mult mai importanta si mai arzatoare a fost insa problema neconstitutionalitatii promovarii de catre Guvern a proiectelor de modificare a celor trei legi prin ordonanta de urgenta. In acest sens, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, a apreciat drept neconstitutionala adoptarea prin ordonanta de urgenta a modificarilor pentru cele trei legi. Potrivit articolului 115, alineatul 6 din Constitutie, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie. "Prin institutii fundamentale ale statului intelegem si autoritatea judecatoreasca. Sau, poate, nu", a spus Nicolae Popa. Presedintele instantei supreme a adaugat ca cele trei legi - care au fost adoptate anul trecut - au avut expertiza Uniunii Europene, iar modificarea lor trebuie sa se faca "fara riscul incalcarii grave a Constitutiei si sa se adopte prin ordonanta de urgenta".
Pe aceeasi linie s-a situat si Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), care a sustinut ca modificarile propuse celor trei legi trebuie sa fie discutate la nivelul tuturor magistratilor si a societatii civile, iar amendamentele sa treaca prin procedura parlamentara normala. In acest sens, Costiniu a precizat ca nu are nici o importanta daca termenul stabilit pentru adoptarea modificarilor nu ar fi respectat cu toate ca "ne aflam sub presiunea Bruxelles-ului". De asemenea, Viorica Costiniu a afirmat ca modificarile fac legile "pedepsitoare la adresa magistratilor, care sunt obligati sa-si desfasoare activitatea in conditii grele, ca urmare a amatorismului ministrilor si a guvernelor care s-au perindat". "Nu se fac legi ca sa schimbam pe unii sau pe altii", a spus judecatoarea Costiniu, care a criticat faptul ca, in fiecare an, este facuta o alta reforma a justitiei.
Cum era de asteptat acelasi punct de vedere a fost impartasit de mai multi membri ai CSM, printre acestia numarandu-se si Lidia Barbulescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dupa cum se stie, mandatul lui Barbulescu, dar si al altor trei sefi de sectie ai instantei supreme, a fost contestat de ministrul Justitiei, care considera ca functiile celor patru sunt vacante, intrucat ei au preluat posturile de la alti magistrati. CSM a decis insa, in urma cu o saptamana, ca cei patru au preluat functii vacante, astfel ca mandatele lor expira in 2009 si, respectiv, 2010.
Frica pensionarilor
Modificarile prevazute de legea privind reforma judiciara au fost criticate si de presedintele Sectiei penale a instantei supreme, Anton Pandrea, care a anuntat ca trei complete de judecatori si-au inaintat cererile de pensionare. "Sectia penala este decimata", s-a plans Anton Pandrea, acuzand astfel prevederile potrivit carora ar urma sa fie abrogat articolul prin care magistratilor li se permitea pensionarea la implinirea varstei de 68 de ani. In completare, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Nicolae Popa, a aratat ca 34 de judecatori ai instantei supreme (care au varsta de 65 de ani, asa cum prevad modificarile) si-au completat cererile de pensionare. De asemenea, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Constanta, Cristian Deliorga, a declarat ca 74 de procurori ar trebui sa se pensioneze potrivit propunerilor de modificare a legii statutului magistratilor. La randul sau, presedintele CSM, Dan Lupascu, a aratat ca exista, in prezent, 428 de posturi vacante de magistrati, iar pensionarea a 124 de judecatori nu ar face decat sa determine o blocare a activitatilor instantelor si parchetelor.
"O actiune planificata"
Deciziile luate de CSM in sedinta de ieri au fost atacate dur de ministrul Justitiei, Monica Macovei, care a declarat ca "ii pare foarte clar ca este o actiune planificata a membrilor CSM" si nu crede in acest demers. Macovei a raspuns rand pe rand acuzelor si problemelor ridicate de membrii CSM.
Astfel, referindu-se la cererile magistratilor din tara, ministrul s-a aratat sceptic, aratand ca acestea sunt semnate de sefi, care sunt vizati in modificarile legislative "prin introducerea concursului" pentru ocuparea acestor functii. Macovei a explicat faptul ca ultimele trei modificari aduse de Ministerul Justitiei au fost introduse in urma consultarilor avute cu Asociatia Magistratilor din Romania, Institutul National al Magistraturii si o serie de magistrati din intreaga tara. Totodata, ministrul a sustinut ca a primit prin e-mail obiectii legate de modificarile celor trei legi, unele fiind "entuziaste" si ca, in calitate de initiator, va avea mai multe consultari cu judecatorii si procurorii, acestea derulandu-se inca de saptamana trecuta. Monica Macovei a mai spus ca nu intelege "de ce nu se fac discutii pe proiectul de dinainte", criticandu-i pe membrii Consiliului ca "nu au avut chef si timp" sa vada modificarile legilor privind statutul magistratului, a CSM-ului si de organizare judiciara.
In ceea ce priveste problema neconstitutionalitatii promovarii de catre Guvern a proiectelor de modificare a celor trei legi prin ordonanta de urgenta, Macovei a sustinut ca CSM poate sesiza Curtea Constitutionala. In acelasi timp, aceasta a aratat ca este fals argumentul potrivit caruia exista o alta varianta a modificarilor celor trei legi. "Daca e vorba de buna credinta si nu de dorinta de a amana reforma justitiei, ar trebui sa discutam", a declarat Macovei.
Lupascu sare la gatul lui Macovei
Criticile formulate de minsitrul Justitiei l-au determinat pe presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupascu, sa sara in apararea colegilor sai si sa-i ceara Monicai Macovei sa foloseasca un limbaj adecvat si sa nu mai faca procese de intentie membrilor Consiliului. Fara a avea vreo legatura cu problema dezbaterii celor trei proiecte, Lupascu a declarat ca "daca ii convine sau nu (n.r. - ministrului), exista o hotarare a CSM prin care cei patru sefi de sectie ai instantei supreme sunt mentinuti in functie". Pe de alta parte, profesorul Avram Filipas, reprezentantul societatii civile in CSM, si-a exprimat nedumerirea fata de graba cu care se incearca adoptarea in regim de urgenta a modificarilor celor trei legi, care sunt extrem de importante si pentru care este nevoie de opiniile magistratilor si ale organizatiilor neguvernamentale.

---

Despre autor: