Consiliul Superior al Magistraturii a impartit cu mare grija responsabilitatile reformei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat pe pagina sa de Internet responsabilii din cadrul acestei institutii pentru aplicarea planului de reforma in Justitie. Totodata, potrivit BBC, preluat de Rador, CSM a publicat si termenele pana la care aceste masuri de reforma ar trebui sa fie indeplinite, cu toate ca unele dintre ele au expirat. Astfel, principalele directii sunt legislatia, organizarea CSM, formarea magistratilor, reorganizarea instantelor sau Codul Deontologic al Magistratului. Alaturi de acestea, masurile de reforma privesc insa si sporirea garantiilor de independenta a procurorilor.
Interesant este insa faptul ca de aceasta sporire a garantiilor de independenta a procurorilor, responsabil este Alexandru Tuculeanu, un personaj celebru implicat in mai multe dosare cel putin dubioase. Despre acest lucru, presedintele CSM, Dan Lupascu, pare sa nu fie deranjat. "Asemenea responsabilitati au fost stabilite de catre Guvern. Noi nu am facut altceva decat sa extragem din planul de actiune partile care revin Consiliului si sa stabilim din partea consiliului cine raspunde. Raspunde ministerul, numai ca ministerul trebuie sa modifice legislatia consultand Consiliul, deci rolul domnului Tuculeanu este acela de a cunoaste opinia Consiliului si de a sustine propunerile care corespund parerii exprimate de catre plenul consiliului", a declarat Lupascu.
Palmares bogat
Procurorul Alexandru Tuculeanu este unul dintre personajele despre care presa a scris si asupra caruia a atras atentia in nenumarate randuri. Numele acestuia a fost implicat in unele din cele mai dubioase scandaluri, fiind pus la o "masa" selecta alaturi de alte nume celebre precum Toma Zaharia, zis "generalul Heroina". Spre exemplu, este cunoscut faptul ca fostul prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, a fost acuzat ca a realizat mai multe anchete la comanda politica. Una dintre ele este dosarul Armaghedon II, care l-a avut ca principal protagonist pe Mugur Ciuvica, ocazie cu care Tuculeanu a fost supus unor acuze precum instigare la comunicare de informatii false sau comitere de grave abuzuri.
De asemenea, tot Tuculeanu este cel care a anchetat si dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, fiind acuzat de metode de ancheta comuniste. Mai mult, Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a intocmit un adevarat rechizitoriu la adresa a 46 de persoane printre care si Alexandru Tuculeanu.
Pleiada dinozaurilor
Alexandru Tuculeanu nu este insa singurul "dinozaur" prezent in Consiliul Superior al Magistraturii. La loc de cinste din acest punct de vedere sta procurorul Ilie Piciorus, personaj extrem de controversat. Numirea acestuia in functia de secretar general adjunct al Consiliului a fost catalogata chiar de ministrul Justitiei, Monica Macovei, ca fiind "una rusinoasa, care afecteaza grav imaginea CSM". Este foarte bine cunoscuta implicarea acestuia in cazurile disidentului Gheorghe Ursu, ucis in timpul anchetei, si a "sinuciderii" procurorului Cristian Panait, pe care l-a coordonat in cazul scandaloasei anchetari a procurorului Lele. Mai mult, chiar procurorul a recunoscut in plenul CSM ca l-a trimis in judecata pe Ursu, prin rechizitoriu, fara sa vorbeasca cu el inainte de a-l deferi instantei, moment in care omul era mort, fiind ucis cu bestialitate in beciurile Militiei.
Numai ca pentru Dan Lupascu, trecutul lui Piciorus nu a contat. "Aici rasturnam prezumtia de nevinovatie. In cazul semnalat (n.r- Ilie Piciorus) nu au existat o ancheta, o trimitere in judecata si o hotarare definitiva", declara in urma cu ceva vreme presedintele CSM.
Cert este ca acest CSM fac parte persoane cu grave probleme de credibilitate. O situatie subliniata si de presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Viorica Costiniu. Aceasta a dat chiar si cateva exemple, precum Maria Huza, presedintele Tribunalului Bucuresti, o apropiata a fostului ministru Rodica Stanoiu si acuzata de foarte multe ori ca ar fi facut servicii politice cu efecte negative asupra credibilitatii justitiei. Chiar CSM a declansat o ancheta administrativa - care vizeaza modul in care presedintele Tribunalului Capitalei a obtinut o locuinta in Bucuresti. Presa a dezvaluit ca Huza si-ar fi cumparat la 29.10.2001, de la Consiliul General al Municipiului Bucuresti un apartament de patru camere, in centrul Capitalei, cu dobanda subventionata de stat, din fondul destinat tinerilor casatoriti, contra sumei de 745 milioane lei. In momentul achizitionarii, aceasta ar fi detinut o casa la Slatina, fapt pe care ar fi omis sa-l mentioneze in declaratia pe proprie raspundere ceruta de lege si inclusa in dosarul de obtinere a apartamentului. Ulterior, Huza si-ar fi vandut vila cu 150.000 de euro, dar si-ar fi pastrat locuinta subventionata. Un alt nume care apare in CSM si a carui numire a fost considerata de Monica Macovei ca fiind rusinoasa este Ion Popa, un personaj des criticat pentru "cariera fara merite" pe care si-a realizat-o din fosta pozitie de sef al Directiei de Resurse Umane din Ministerul Justitiei.

---

Despre autor: