Baronii datoriilor catre stat

Datoriile la stat ale marilor contribuabili au scazut, in primele trei luni ale acestui an, cu aproape 11.000 de miliarde de lei comparativ cu sfarsitul anului 2004. La sfarsitul lunii aprilie 2005, restantele marilor contribuabili catre bugetul general consolidat (care include bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat - pensii, bugetul asigurarilor de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj) s-au cifrat la 83.781 de miliarde de lei (aproximativ 2,31 miliarde de euro). In decembrie anul trecut, marii datornici inregistrau obligatii neachitate catre stat in valoare de 94.702 miliarde de lei (circa 2,38 miliarde de euro). Cele mai mari restante, in valoare de peste 40.500 de miliarde de lei, au fost acumulate la bugetul de pensii. Datoriile la bugetul de stat au atins, in perioada mentionata, 34.600 de miliarde de lei, cele la bugetul pentru somaj - 5000 de miliarde de lei, iar la bugetul asigurarilor de sanatate restantele inregistrate au fost de 3600 de miliarde de lei. Lista marilor datornici actualizata pentru primele trei luni din acest an a fost publicata recent pe pagina de Internet a Ministerului Finantelor.
Topul datornicilor la bugetul de stat nu s-a schimbat foarte mult comparativ cu cel de anul trecut. Cel mai important restantier este Compania Nationala a Huilei (CNH), cu datorii de peste 5400 de miliarde de lei, urmata de Societatea Comerciala pentru Inchiderea-Conservarea Minelor - 3599 miliarde de lei, Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica - 3454 miliarde de lei, Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA - 2522 miliarde de lei si Societatea Nationala a Carbunelui - 906 miliarde de lei. Cat priveste bugetul de pensii, cei mai semnificativi datornici sunt Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA, cu restante de aproape 7000 de miliarde de lei, Societatea Nationala a Carbunelui - 1519 miliarde de lei si CNH - 1512 miliarde de lei. Potrivit site-ului MFP, pentru toate cele cinci companii statul a demarat procedurile de executare silita.
In urma cu aproximativ o luna, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta, sa nu mai acorde nici un fel de facilitati fiscale (esalonari, reesalonari etc.) la plata obligatiilor catre stat. Sistemul esalonarilor a fost catalogat drept "pagubos" de premierul Calin Popescu Tariceanu, avand in vedere ca a permis datornicilor sa foloseasca bugetul pe post de cea mai ieftina banca. Facilitatile acordate pana acum firmelor debitoare vor fi mentinute, numai daca acestea vor respecta calendarul de plata a restantelor. In plus, Executivul a amendat si Legea falimentului, noile prevederi ale actului normativ permitand conversia datoriilor in actiuni numai cu acordul creditorilor. Potrivit oficialilor romani, aceasta decizie a fost adoptata pentru ca statul sa nu se mai "trezeasca" din creditor actionar fara sa isi fi dat acordul, cum s-a intamplat la Rafo.
Finantele refac sediile cu banii din executari
Potrivit unui proiect de lege aprobat recent de Guvern, Ministerul Finantelor Publice va avea posibilitatea sa retina o cota cuprinsa intre 5% si 25% din fondurile incasate in urma inspectiei fiscale sau din sumele confiscate ori obtinute prin executare silita, pentru finantarea cheltuielilor aferente achizitionarii sau amenajarii unor sedii. Sumele astfel obtinute vor fi utilizate si pentru modernizarea serviciilor pentru contribuabili si imbunatatirea activitatii de administrare a veniturilor bugetare. Banii vor putea fi retinuti prin aplicarea unei cote de 25% la sumele stabilite suplimentar si incasate pentru bugetele administrate de Ministerul Finantelor Publice, ca urmare a inspectiei fiscale, a controlului financiar sau vamal, reprezentand diferente de creante fiscale principale, indiferent de modalitatea de stingere a acestora. O cota similara de 25% se va aplica si la sumele confiscate si incasate de minister si unitatile sale subordonate. Alte fonduri vor putea fi retinute prin aplicarea unei cote de 20% la sumele stabilite si incasate pentru bugetele administrate de minister, reprezentand creante fiscale accesorii, si la sumele incasate cu titlu de amenzi contraventionale, a unei cote de 15% din sumele provenind din valorificarea bunurilor confiscate, a unei cote de 7% din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor confiscate de alte ministere sau institutii publice, precum si prin aplicarea unei cote de 5% din sumele incasate prin executare silita, inclusiv in cadrul procedurii de reorganizare judiciara si faliment.
In cazuri exceptionale, ministrul Finantelor poate aproba utilizarea acestor sume "cu alte destinatii, inclusiv pentru stimularea suplimentara a personalului", se mai arata in documentul citat.

---

Despre autor: