Va plac filmele cu James Bond, va fascineaza romanele de spionaj? Atunci veti dori poate sa aflati cata realitate se ascunde in spatele fictiunii atunci cand vine vorba despre serviciile secrete. Sau poate doriti sa intelegeti mai clar care sunt meca
Va plac filmele cu James Bond, va fascineaza romanele de spionaj? Atunci veti dori poate sa aflati cata realitate se ascunde in spatele fictiunii atunci cand vine vorba despre serviciile secrete. Sau poate doriti sa intelegeti mai clar care sunt mecanismele prin care factorii de decizie din lumea intreaga primesc cea mai valoroasa "marfa" a prezentului: informatia. Puteti acum afla toate acestea direct de la un specialist: generalul (r) Corneliu Pivariu, un veteran al Serviciului Militar de Informatii, cu o experienta de peste 30 de ani in acest domeniu atat de sensibil. In lucrarea sa "Lumea secretelor" - publicata recent la editura Pastel din Brasov - generalul Pivariu propune o abordare mai degraba "teoretica" a activitatii de informatii, pe care o considera "o profesie ca oricare alta, care se bazeaza pe reguli precise, pe cunostinte si metode cuantificabile, unde nu isi au locul amatorismul si improvizatia ieftina".
Cu toate ca autorul evita in mod deliberat orice derapaj pe panta senzationalismului, universul pe care il descrie este departe de a fi arid sau lipsit de fascinatie. In "lumea secretelor" exista reguli. Dar alte reguli decat cele general acceptate.
Va prezentam, in continuare, un amplu fragment dedicat "agentilor ilegali", categoria cea mai spectaculoasa de colaboratori ai serviciilor de informatii. Intertitlurile apartin redactiei.
Prin "agent" se intelege acea persoana angajata in activitatea ilegala de informatii sub conducerea unui serviciu de informatii, dar care nu este ofiter, angajat sau colaborator temporar al respectivului serviciu de informatii (Leo D. Carl, The International Dictionary of Intelligence, 1990, SUA). In definitia folosita de FBI se mai fac unele precizari, conform carora un agent aflat intr-o tara tinta poate fi condus de un rezident legal, ilegal, sau direct de catre Centru. Agentul poate avea orice nationalitate.
Exista mai multe categorii de agenti, cele mai reprezentative fiind: agent ilegal, de influenta, de dezinformare, provocator, in conservare, recrutor, dublu, triplu, agent "alb". Aceasta categorisire este facuta mai mult pentru scopuri teoretice, in activitatea practica putand intalni un agent care sa poata fi in acelasi timp ilegal, de influenta, dar si recrutor, iar exemplele pot continua.
Prin agent (sau agent ilegal, sau agent de culegere a informatiilor) se intelege acea persoana care este recrutata sau implantata intr-o tara, care lucreaza in mod clandestin/ilegal pentru un serviciu de informatii strain.
Studiul, recrutarea, pregatirea, eventual implantarea unui agent intr-un anumit stat poate dura mai multi ani. Metoda implantarii a fost pe larg utilizata in perioada razboiului rece de catre serviciile de informatii apartinand principalelor doua sisteme social-politice aflate in confruntare. Ea inca nu si-a pierdut importanta, dar apreciem ca este mai putin folosita nu doar din cauza dificultatilor de realizare a unei implantari perfecte, dar mai ales din cauza timpului relativ lung necesar, ceea ce face ca perioada dupa care un agent devine util sa fie mult mai lunga decat in alte cazuri. De asemenea, avand in vedere procesul accentuat de digitalizare a datelor, de transparenta, globalizare si posibilitatile mai mari de verificare a diferitelor informatii publice, pericolul depistarii unei implantari este mai mare in prezent decat in urma cu cateva decenii. Nu este mai putin adevarat ca o implantare reusita, dupa un numar de ani, poate duce la obtinerea unor informatii deosebit de valoroase.
Implantarea este, insa, cea mai buna solutie pentru obtinerea unor informatii de valoare din cadrul unor medii sau organizatii inchise, cum ar fi cele teroriste, ale crimei organizate etc.
Cine si de ce devine agent?
In ceea ce priveste situatiile in care diferite persoane au acceptat sa lucreze pentru un serviciu de informatii strain, o statistica americana pentru perioada 1945-1994 releva faptul ca agentii recrutati in SUA de diferite state straine (si care, in mod logic, au fost descoperiti in perioada respectiva), proveneau din: persoane care s-au oferit voluntar (62,9%); agenti recrutati de familie sau de prieteni (14,7%); cei recrutati direct de ofiteri de informatii ai unor servicii straine (22,4%).
Aceeasi statistica identifica si principalele motivatii care determina un individ sa devina agent al unui serviciu de informatii strain: banii, ideologia, razbunarea, nemultumirea, constrangerea, orgoliul personal.
Cea mai vulnerabila grupa de varsta o constituie persoanele intre 21 si 44 de ani, categorie in care se incadreaza aproape 80 la suta din agentii recrutati, indiferent de mediul din care provin. Aceasta este justificata si de faptul ca aceasta perioada de viata este cea de formare si ascensiune profesionala a unui individ, in care una dintre motivatiile enumerate mai sus poate fi folosita cu mai multa usurinta in atingerea scopului propus de catre serviciile de informatii. Peste 45 de ani, procentul este relativ ridicat in mediul civil (unde motivatii ca nemultumirea si orgoliul personal sunt preponderente), dar este zero in mediul militar, unde educatia militara, spiritul de echipa, disciplina, rigoarea si, nu in ultima instanta, masurile de securitate adoptate intr-un sistem mai inchis isi spun cuvantul.
In ceea ce priveste motivatia (baza) recrutarii, putem constata ca marea majoritate a agentilor au fost recrutati folosind in principal avantajele materiale, problemele de ordin ideologic, nemultumirea sau dorinta de razbunare. Astfel, peste 75% din cei care s-au oferit voluntari au facut-o pentru motive materiale sau din razbunare; peste 90% din cei recrutati de familie sau prieteni au avut motivatii materiale, ideologice sau aproape jumatate din ei au fost nemultumiti (41,7%) - ceea ce demonstreaza ca cei apropiati lor au reusit sa-i cunoasca mai bine; in acelasi timp, aproape 70% din cei recrutati direct de serviciile secrete au avut motivatii materiale sau ideologice. In aceasta ultima categorie un procentaj important (12,9%) il reprezinta cei recrutati prin constrangere/santaj.
Spionaj pe bani putini
Americanii au intocmit si o statistica a "castigurilor" obtinute prin spionaj de agentii racolati, in SUA, se servicii secrete straine, in perioada 1945-1994. Din aceasta rezulta ca aproape jumatate din agentii recrutati au desfasurat aceasta activitate din alte motive decat cele financiare. Mai mult, circa 90% din agenti au desfasurat aceasta activitate pentru sume relativ mici, 100.000 de dolari. Iata cateva exemple in acest sens: americanul William Kempiles a vandut GRU manualul strict-secret al satelitului de cercetare KH-11 contra 3000 de dolari; serviciul de informatii tehnologice israelian (LEKEM) a promis agentului Pollard 300.000 de dolari, insa acesta nu a primit decat 45.000 de dolari. In schimb, Aldrich Ames, celebrul spion KGB din cadrul CIA, a incasat in total 2,7 milioane de dolari.
Categorii de agenti
"Agentul de influenta" este acela care, prin pozitia sa intr-un stat, poate influenta opinia publica sau organisme importante ale statului respectiv sa actioneze in favoarea intereselor unui alt stat. Poate fi un politician, ziarist, comentator, sau analist politic, lider sindical, scriitor, om de stiinta, academician etc. Este recrutat de regula din motive ideologice, dar nu este exclusa nici cointeresarea materiala sau santajul. O definitie concisa a agentului de influenta este "agent care prin pozitia sa in societate poate sa influenteze decidentii unui stat sau opinia publica a acelui stat, pentru a lua pozitii si produce rezultate in favoarea unui stat caruia ii apartine serviciul de informatii care il conduce".
"Agentul de dezinformare" este acel agent care in mod obisnuit are o pozitie importanta intr-un stat si a carui sarcina principala este sa dezinformeze oficialitatile guvernului din statul respectiv.
"Agentul provocator" este cel folosit in special pentru a provoca un incident, o destabilizare a unei situatii, sau determinarea unei anumite reactii din partea unui serviciu, organizatii, care sa duca la expunerea acesteia unui pericol la care in mod normal nu ar fi fost posibil.
"Agent in conservare" este acel agent ilegal, implantat sau recrutat intr-un stat, care este activat in caz de razboi sau alte conditii deosebite. De regula, perioada de inactivitate a acestuia se intinde pe un numar mare de ani si este folosita pentru a-i permite sa-si intareasca "legenda", precum si pentru a-si asigura o pozitie din care, in anumite circumstante, sa poata indeplini sarcini precise. "Legenda" este un termen specific serviciilor de informatii, fiind general definita ca un amestec de elemente reale si neadevarate, dar verosimile, care servesc unui ofiter de informatii sau agent pentru a-si acoperi adevarata indentitate si apartenenta la un serviciu secret. De regula, "legenda" este intarita prin folosirea unor documente contrafacute.
"Agent recrutor" este cel ale carui sarcini sunt numai (sau mai ales) de a recruta alti agenti pentru un serviciu de informatii. Este un agent cu calitati specifice pentru activitatea de cunoastere, studiu, verificare si recrutare, care prezinta garantii deosebit de sigure pentru serviciul de informatii in favoarea caruia actioneaza.
"Agent dublu" este agentul care coopereaza cu un guvern sau un serviciu de informatii al unei tari, cu sprijinul unui serviciu de informatii sau contrainformatii al altei tari, fiind dirijat de ultimul in defavoarea primului. Este o categorie de agenti care de regula nu are o lunga existenta in timp. Folosirea agentilor dubli presupune o activitate deosebita din partea unui serviciu de informatii, inclusiv asumarea unor riscuri care nu intotdeauna pot fi corect cuantificate, mai ales ca exista posibilitatea ca un agent dublu sa fie "intors", in sensul de a fi redeterminat sa lucreze corect pentru primul serviciu de informatii caruia ii apartine.
"Agent triplu" este acel agent care lucreaza simultan pentru trei servicii de informatii, sau care - in mod voluntar sau impus - detine informatii despre doua servicii de informatii, pe care le transmite unui al treilea serviciu secret.
"Agent alb" este acel agent recrutat de un serviciu de informatii intr-o tara aliata, a carui identitate nu este divulgata aliatului si care poate fi dirijat pentru indeplinirea unor misiuni intr-o terta tara sau in tara aliata.
Mai mentionam si existenta unor agenti exploatati "in orb", sau "in necunostinta de cauza", reprezentand acea categorie de agenti care nu cunosc faptul ca sunt folositi de un serviciu de informatii sau care cred ca sunt exploatati de un anumit serviciu de informatii, cand in realitate sunt folositi de un alt serviciu ("false flag operations" - operatiuni sub steag strain).
"Investitia" nu se abandoneaza
Activitatea de recrutare si conducere a agentilor este deosebit de complexa, fiind executata dupa reguli precise, rezultate din activitatea practica, si care urmaresc nu numai patrunderea la date de interes, dar si desfasurarea intregii activitati in deplina siguranta atat de catre agenti, cat si de ofiterii de informatii sub acoperire.
Sunt relativ rare cazurile in care un serviciu de informatii isi abandoneaza cu buna stiinta agentii, desi in literatura sunt intalnite multe exemple in acest sens (aici intervine si rolul serviciilor de contrainformatii, de contracarare a activitatilor de informatii, pentru descurajarea celor care ar fi susceptibili de a fi recrutati). De regula, serviciul de informatii incearca sa-si protejeze agentii, nu in principal ca urmare a respectarii unor principii morale, ci mai ales din motive practice: un agent reprezinta o "investitie" in care s-au cheltuit fonduri, au fost mobilizate resurse, uneori deosebit de importante, reprezinta o posibilitate de acces la date secrete, de cele mai multe ori dificil de substituit si, nu in ultima instanta, datorita faptului ca descoperirea unor actiuni de culegere ilegala se soldeaza de cele mai multe ori cu consecinte negative in planul relatiilor politice dintre state.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.