Mihai Prepelita este nascut in Bucovina de Nord, a cunoscut Gulagul sovietic, s-a casatorit cu o rusoaica, a trait la Moscova, de unde a fost expluzat in... R.S.S. Moldoveneasca; dupa '90, s-a repatriat in Bucuresti, obtinand cetatenia romana in 1994
Mihai Prepelita este nascut in Bucovina de Nord, a cunoscut Gulagul sovietic, s-a casatorit cu o rusoaica, a trait la Moscova, de unde a fost expluzat in... R.S.S. Moldoveneasca; dupa '90, s-a repatriat in Bucuresti, obtinand cetatenia romana in 1994. Este scriitor si pictor, membru al uniunilor de creatie din Federatia Rusa, R. Moldova si Romania, al Comunitatii Internationale a Uniunii Scriitorilor (din 1991) si al altor societati academice si teatrale europene. A publicat pana acum peste 20 de volume de poezie, proza si teatru, a scris "101 poeme haiku" si i s-au jucat cateva piese in Basarabia, acum facand parte din Colegiul redactional al revistei Cugetarea europeana/ La pensée européenne, editata de Sectiunea Nationala Romana a Miscarii Europene. Stie fluent ucrainiana si rusa, dar vorbeste si scrie in limba romana (nu "moldoveneste"!), spre disperarea rusofililor. Inca inainte de dezmembrarea URSS, incorigibilul scriitor rostea, sus si tare, in volumul Necropole pentru suflet: "Sunt un roman evadat din Gulag./ Sunt condamnat pe viata/ sa-mi iubesc neamul,/ ca pe o mireasa./ Mireasa mea/ se numeste ROMANIA"...
In 2003, la Muzeul National de Istorie si-a deschis o expozitie retrospectiva inititulata sugestiv Basarabia martira, cu lucrari salvate si aduse de peste Prut, care s-a bucurat de un succes deosebit in randul specialistilor si al tuturor privitorilor. De cand s-a stabilit aici, face numeroase calatorii in comunitatile romanesti din Ucraina si "tara sora", fiind permanent la curent cu tot ce se intampla, la zi, acolo; il intereseaza, de asemenea felul in care sunt prezentate aceste realitati in presa romaneasca.O pagina despre (si pentru!) romanii "dinafara" (poetul cernautean Vasile Tarateanu introduce in vocabularul poetic, dar si filozofic si mai ales politic, o sintagma - DINAFARA - titlu inspirat a celei de a zecea carti a Domniei Sale, Editura Augusta, Timisoara, 2003, cred cel mai reusit volum al scriitorului in pragul implinirii varstei de 60 de ani) este aidoma unei guri de oxigen pentru pestele aruncat de o mana pagana pe mal...
"Dinafara", daca ne uitam in DEX, este un adverb, folosit mai ales in expresia "pe dinafara", adica "pe de rost", a insusi un text mecaniceste, procedeu preferat de tocilarii din scoli si nu rostirea unui "rol" de catre un actor pe scandura scenei, deoarece artistul, se presupune, a deprins vorbele-replicile pe parcursul unui sir indelung de repetitii, dirijate de un regizor, si la premiera isi "traieste" rolul, se contopeste totalmente cu personajul sau...
Tot astfel si noi, romanii aflati-uitati pe afara traim pe viu aceasta DINAFARA, cel putin de pe la 1812 incoace - basarabenii; de prin 1940 - nord bucovinenii si hertenii, luati "cu de-a forta" (vorba mamei mele Saveta, care a cunoscut pe viu Siberiile de gheata), inchisi in cumplita inchisoare a popoarelor (peste o suta!) cu "poetica" denumire Uniunea Sovietica, iar de la 1991 - romanii din Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, adica cei din regiunea Odesa, cat si cei din Maramuresul istoric - hartuiti asemenea vietatilor (ca sa nu spun fiarelor!) bune doar de vanat in "sanul" (atat de sterp!) al noului stat suveran, independent si democrat Ucraina, dupa recentele alegeri declarat proeuropean etc. Sa nu uitam, sa repetam mereu ca teritoriile romanesti dintotdeauna n-au apartinut niciodata Ucrainei! Noi toti nascuti pe acele meleaguri avem Romania in suflet.
Gratie stradaniilor permanente ale prozatorului si publicistului Valentin HOSSU-LONGIN, care si-a facut un blazon de noblete din tema romanilor DINAFARA, suntem tot mai aproape de fratii nostri de pretutindeni. Eu am citit cu sufletul la gura si pagina SUNTEM ROMANI SI PUNCTUM!, din cotidianul ZIUA, de sambata, 5 februarie 2005. Vorbim si scriem despre lipsa presei romanesti din teritoriile ocupate, cu atat ea, "biata mireasa nenuntita" devine tot mai inexistenta. S-a observat, dupa recentele alegeri parlamentare din Basarabia, care tot de catre bolsevici au fost castigate, ca nu s-a schimbat mai nimic. Da, alegerile s-au desfasurat, la 6 martie, conform "standardelor democratice europene", dar de ce n-a monitorizat nimeni cu adevarat ce se intampla "in teritoriu", in timpul campaniei electorale, de pe la Lipcani-Criva-Naslavcea si pana la Giurgiulesti? Am intalnit sate intregi care pe parcursul unui an n-au vazut macar un singur ziar in limba romana! Mi-au spus-o oamenii simpli, mai ales la biserici...
Si aici revin la una din propunerile mele: trenul Bucuresti-Chisinau (PRIETENIA) circula mai mult gol decat plin. Oare "golul" dintre cele "doua state romanesti" (daca ne mai permite Vladimir Voronin si superiorul sau Vladimir Putin sa folosim aceasta sintagma...) nu poate fi umplut cu muntii de ziare si de reviste retur din Romania, care in fiece noapte sunt condamnate la retopire? Sa ajunga macar o singura publicatie din Tara in cel mai indepartat satuc din Basarabia, fie si cu o intarziere de o zi, doua, trei... Sa fie oferit omului de rand pe gratis acel numar de ziar. Va fi citit din casa in casa, va fi transmis din mana in mana. Ca pe front... Frontul nostru pasnic de reintregire a Romaniei!
P.S. 1: Pentru toti romanii de aici si de dincolo (si nu numai...): daca tot e sa ne viziteze, mai devreme sau mai tarziu, Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, apoi nu este oare cazul (si timpul!) sa-si ceara iertare de la poporul roman "pentru gulagul romanilor"?
P.S. 2: La 9 mai a.c. la Moscova, de Ziua Marii Biruinte (60 de ani), oare nu este MOMENTUL DEMINITATII sa fie invitat si Majestea Sa Regele Mihai al tuturor romanilor, unul dintre putinii martori oculari ai conflagratei mondiale, detinator al Ordinului POBEDA?
Al dumneavoastra
Mihai PREPELITA, dupa o recenta vizita in Basarabia
Pagina realizata de Valentin Hossu-Longin si Ruxandra SANDRU

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.