Intrebari inevitabile

1. De ce au sunat rapitorii Prima TV si de ce n-au continuat sa foloseasca legaturile cu Cotrocenii, pe care le confirma Marie Jeanne Ion?
2. De ce nu s-a folosit tot canalul de comunicare de la Al Jazeera, ca si pana acum?
3. De ce fac rapitorii presiuni atat de mari pentru retragerea unei trupe de numai 800 de soldati?
4. Ragazul dat de acest ultimatum e suficient pentru ca opinia publica din Romania sa reactioneze?
5. Ce vor face autoritatile de la Cotroceni?
1. Marie Janne Ion a specificat ca "presedintele roman are in acest moment discutii cu rapitorii, dar autoritatile romane nu au fost de acord sa indeplineasca cererile rapitorilor. (...) va rugam sa demonstrati pentru a face presiuni asupra oficialilor..." Ceea ce inseamna ca rapitorii, dupa ce si-au pierdut increderea in autoritatile de la Cotroceni, au ales un canal direct de comunicare cu romanii, prin postul Prima TV. Daca Cotrocenii nu vor sa retraga cei 800 de soldati din Irak, rapitorii considera ca manifestatiile romanilor sunt ultima solutie pentru a sensibiliza autoritatile romane sa-si retraga fortele din Irak. Avem de a face cu un mesaj de forta, cu un ultimatum la ultimatum, care nu mai lasa cale de intoarcere. Acest mesaj, de o gravitate exceptionala este intarit de cele afirmate de Miscoci: "Rapitorii mi-au spus ca voi fi primul care va fi ucis!" Din pacate, s-ar putea sa nu mai existe o alta somatie. O noua amanare ar fi perceputa ca un semn de slabiciune din partea rapitorilor. Sa speram ca rapitorii doresc doar o reactie rapida din partea Cotrocenilor, un semnal ca autoritatile romane sunt dispuse sa defineasca un plan al retragerii din Irak.
2. Probabil ca daca rapitorii ar fi ales tot o varianta de difuzare a mesajului prin Al Jazeera (intr-un interval atat de scurt, de doar patru zile) ar fi putut sa dea indicii despre pozitia unde se afla, care e raza de actiune. E stiut ca postul primeste doar mesaje care pot fi autentificate, aduse la redactie de intermediari si nu cele primite prin e-mail, ori telefon. Probabil ca rapitorii aveau nevoie sa transmita noul mesaj foarte repede, mult mai rapid decat ar fi facut-o pe calea unui intermediar si, evident, cu mult mai putine riscuri de a furniza indicii asupra distantei la care se afla ascunzisul.
3. Gruparea care a facut revendicarea este una noua si vrea sa demonstreze ca poate fi la fel de temut ca una veche. Ceea ce in termeni de "imagine" s-ar putea spune ca doreste sa intre direct in topul marilor organizatii teroriste islamiste. Daca va izbuti sa sensibilizeze autoritatile romane si vor fi retrase trupele din Irak, chiar si aceasta dislocare a unei forte destul de mici, de ordinul a 800 de soldati va fi vazuta ca o mare victorie.
4. Este greu de crezut ca cererea rapitorilor va fi urmata, imediat, de un val de manifestari pentru eliberarea ostaticilor, cu sute de mii de participanti si care, implicit, sa faca autoritatile sa ia decizia retragerii trupelor. Organizarea unui asemenea miting de proportii intr-un timp atat de scurt e aproape imposibila. Numai o iesire spontana in strada, de tip "Piata Universitatii" poate fi luata-n calcul. In ultimile zile romanii, insa, nu si-au aratat, in numar excesiv, solidaritatea fata de jurnalisti.
5. Este dificil de prevazut reactia unei celule de criza care n-a fost transparenta referitor la actiunile sale. Tinand cont ca Presedintia si Guvernul au exclus negocierea retragerii fortelor, Cotrocenii pot spera ca rapitorii joaca la cacealma, ceea ce, insa, e putin probabil. Pe de alta parte o eventuala ucidere a unui jurnalist roman ar starni o puternica reactie din partea opiniei publice, care pana acum n-a perceput gravitatea situatiei, penduland intre scenarita unei prese dispuse la senzationalism ieftin (si care nici aceasta n-a realizat contextul) si opacitatea unei celule de criza care n-a comunicat de loc cu publicul, asumandu-si o imagine care a fost mai mult perceputa mai mult ca "fa-te ca lucrezi", decat incunumata de oarece rezultate, chiar si partiale.

---

Despre autor: