Invinuitii din dosarul "Flota" acuza PNA

Este din ce in ce mai clar ca sub umbrela secretului anchetei, procurorii PNA au facut o serie de abuzuri in mai multe dosare. Avem deja doua exemple, dosarul directorului de la Drumuri Craiova, Petre Ciobotea, si dosarul "Flota", in care sunt cercetate 80 de persoane, printre care si presedintele Traian Basescu. O data ajuns la instanta, dosarul "Flota" a devenit public. Cu ocazia sedintelor de judecata, o parte dintre inculpatii dosarului "Flota" au facut declaratii care scot la iveala modul in care a fost intocmit rechizitoriul. In 20 aprilie, a avut loc un nou termen de judecata, al treilea in acest dosar, care pare din ce in ce mai mult o comanda politica a fostei guvernari. Desfasurata sub presiunea mai-marilor PSD, speriati de ascensiunea lui Traian Basescu din sondaje, cercetarea penala in dosarul "Flota" s-a desfasurat cu incalcarea flagranta a celor mai elementare prevederi legale.
In fata completului Inaltei Curti de Casatie si de Justitie, multi dintre inculpati au reclamat ca in cursul cercetarii penale au fost, in mod sistematic, indemnati sa declare "ce stiu in legatura cu Basescu". Procurorii au luat interogatorii in lipsa avocatilor apararii, s-a dispus efectuarea unor expertize ce au stat la baza rechizitoriului, ca proba principala a acuzarii, in conditiile in care a fost incalcat Codul de procedura penala, doar pentru a se ajunge la Traian Basescu.
Ion Carbunaru, Zoe Cucu, Calin Marinescu, Adolf Baclea, Gheorghe Dragan si altii, i-au acuzat de cercetare abuziva pe procurorii care au efectuat cercetarea penala, Vasile Draghici si Ioan Otel. Invinuitii au adus in discutie si modul in care a decurs interogatoriul procurorilor care au incercat, in repetate randuri, sa-i preseze in scopul obtinerii unor declaratii impotriva lui Traian Basescu. Pe langa aceste presiuni, procurorii au mai cautat sa scoata cu orice pret un prejudiciu pentru a da greutate dosarului. Daca de la cei 100 de inculpati, 80 din dosarul "Flota" si 20 disjunsi, nu s-a obtinut mare lucru, au fost cautate alte parghii. Expertii alesi au dat, de fapt, linia in acest dosar. Intr-un material publicat anterior am aratat ca expertii desemnati de acuzare au fost alesi de organele de cercetare pe criterii personale, fara sa aiba calitatea necesara si obligatorie pentru intocmirea unei expertize. Faptul ca dintre toti expertii romani din domeniul naval, multi dintre ei cu o bogata experienta in domeniu, procurorii l-au ales tocmai pe Ion Filimon, un ofiter electrician specializat in prevenirea si stingerea incendiilor pe nave, ridica mari semne de intrebare despre modul in care a fost intocmit rechizitoriul. Orice novice poate constata ca expertul Filimon, ca absolvent al Facultatii de Electromecanica Navala din cadrul Institutului de Marina Civila Constanta, din calitatea sa de ofiter electrician, care nu a avut niciodata de-a face cu specialitatea comercial-maritim, nu putea sa exprime concluzii pertinente in dosarul "Flota". Potrivit articolului 119, aliniatul 1 din CPP, daca exista experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numita o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta. Este evident ca nu exista imprejurari deosebite de vreme ce pe listele Biroului de Expertize din cadrul Tribunalului Constanta exista pentru specialitatea "constructii si exploatarea nave maritime" un numar de 110 experti. Legatura dintre toti acesti experti insirati pe aceasta lista este vaporul, numai ca unii se pricep la constructii, altii la motoare si masini electrice, iar altii la comercial-maritim. Era evident ca in dosarul "Flota" era nevoie de un expert specializat pe comercial-maritim, si nu de unul pe instalatii electrice, salvare si PSI. Dar procurorii l-au ales pe ofiterul electrician Ion Filimon. Prin urmare, avocatii inculpatilor au aratat inca din faza de cercetare de la PNA ca expertiza judiciara efectuata este nula de drept din cauza necompetentei personale si profesionale a expertului numit de procurori.
Asa nepregatit cum era, expertul Filimon a avut la dispozitie cele 160 de volume cuprinzand documente selectate din arhiva Petromin de chestorul Mihai Bogdan. Dupa ce criterii a selectat Mihai Bogdan documentele cuprinse in cele 160 de volume, nu se stie. Legea il obliga sa "stranga probele necesare pentru aflarea adevarului atat cele in favoarea, cat si cele in defavoarea invinuitilor". Se pare ca Mihai Bogdan nu a procedat astfel. Dupa o analiza a acuzatiilor aduse lui Traian Basescu, in cadrul expertizei si apoi preluate in rechizitoriul privind insusirea unei sume de 500.000 de dolari, constatam ca, facand abstractie de obligatiile sale legale, chestorul Mihai Bogdan a retinut numai documentele care il incriminau pe fostul lider democrat aflat la data derularii anchetei in plina ascensiune politica. O expertiza extrajudiciara efectuata la Petromin, la cererea inculpatilor, a descoperit cu usurinta ca documentele care justificau cheltuierea sumei respective nu stabileau nici o legatura intre Traian Basescu si efectuarea platii respective.
Acest exemplu ridica un urias semn de intrebare asupra documentelor retinute de chestorul Mihai Bogdan, care se pare ca initial si-a construit scenariul si abia apoi a selectat documentele necesare sustinerii lui. In afara de presedintele Traian Basescu, mai sunt si alte persoane aflate in aceeasi situatie.
Pus in fata celor 160 de volume, cuprinzand documente alese, asa cum am aratat mai sus, expertul in masini, instalatii electrice si PSI a purces la efectuarea expertizei. El a realizat un record, pentru ca nu oricine poate citi 80.000 de file aflate in cele 160 de volume, sa le interpreteze si sa si redacteze un raport de peste 150 de pagini, in numai 45 de zile. In plus, Filimon, pentru ca nici nu cunostea legislatia internationala cu care ar fi trebuit sa se puna la punct si la care face referire in lucrarea sa, nu avea cum sa termine intr-un termen asa de scurt o lucrare extrem de complexa. Mai mult, expertul Filimon era prezent in acest timp si la Constanta, la Ceronav, unde este angajat si unde a fost pontat normal. Trebuie sa precizam ca el a studiat aceste probe la Bucuresti. In alta ordine de idei, el nu putea lipsi de la serviciu, fiind instructor PSI, iar lipsa lui ar fi dus la suspendarea cursurilor, lucru care nu s-a intamplat.
Cel de-al doilea expert care a semnat alaturi de Filimon este Mina Cornaciu. In calitatea sa de expert financiar - contabil, ea a stabilit un prejudiciu de peste 300 de milioane de dolari, mult mai mare decat valoarea navelor in discutie.
Selectia chestorului Mihai Bogdan
Reclamata la Asociatia Expertilor Financiar - Contabili, CECAR, pentru grave abateri de la Regulamentul de Functionare a acestei asociatii, Mina Cornaciu s-a aparat invocand lipsa documentelor necesare si faptul ca i s-au pus la dispozitie numai cele 160 de volume selectate de Mihai Bogdan, care nu contineau toate documentele necesare. Este de neinteles cum un expert-contabil poate stabili un prejudiciu de peste 300 milioane de dolari fara documentele necesare.
Mentionam ca in lipsa acestui prejudiciu, Traian Basescu, ca si ceilalti 79 de inculpati, nu ar mai fi putut fi incriminati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Realizarea unei asemenea cercetari penale finalizata cu un rechizitoriu bazat pe o expertiza contrafacuta si plin de supozitii este o noua tinichea atarnata de coada PNA. Stiind, probabil, ca acest dosar este plin de vicii de procedura, Ioan Amarie a evitat sa semneze rechizitoriul, lasand aceasta "onoare" procurorului Gheorghe Suhan, desi prin aceasta s-a incalcat flagrant legea.
Ce stie Amarie
Daca stia legea, adica, Codul de procedura penala si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin legea 30/1994, Amarie ar trebui sa stie ca "acuzatul are dreptul sa fie informat in detaliu asupra acuzatiilor ce i se aduc, sa dispuna de timpul si facilitatile necesare pentru a-si pregati apararea si sa obtina audierea martorilor sai, in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii. De asemenea, el are dreptul sa participe la audierea martorilor acuzarii". Constitutia garanteaza, la randul ei, fiecarui cetatean dreptul la aparare si specifica anumite modalitati concrete de realizare a acesteia. Cu toate acestea, ancheta PNA a decurs intr-un mod discretionar. Procurorii nu au convocat invinuitii la un termen fixat pentru a se putea realiza actele de procedura prevazute de CPP. Totodata, invinuitilor nu li s-au adus la cunostinta niciodata intrebarile la care expertul va trebui sa raspunda, ci doar faptul ca au dreptul sa formuleze obiective. De asemenea, ei aveau dreptul sa ia cunostinta de obiectivele stabilite de organul de urmarire penala, iar acesta avea obligatia de a le preciza ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste obiective. Mihail Constantinescu si alti invinuiti afirma ca le-au fost incalcate aceste drepturi pe parcursul efectuarii expertizei. Nici expertii nu au fost mai precauti cu prevederile CPP. Ei nu au convocat niciodata partile pentru explicatii, conform articolului 121 CPP. Cunostea Amariei ca a fost incalcata legea pe timpul cercetarii? Daca stia, atunci este suspect faptul ca a tolerat modul discretionar de ancheta. In aceste conditii se poate spune ca exista suficiente argumente pentru a considera ca expertiza este lovita de nulitate si ca se impune cel putin efectuarea alteia.
Din modul cum a luat nastere dosarul "Flota" se poate spune clar ca avem de-a face cu o comanda politica pe care PNA a dus-o la bun sfarsit, incalcand legea in mod flagrant. (D.E.I.)

---

Despre autor: