Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Mai periculoasa chiar decat coruptia in sine este sacrificarea, in numele atacarii ei, a libertatii cetateanului. Prin dispretul m
Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Mai periculoasa chiar decat coruptia in sine este sacrificarea, in numele atacarii ei, a libertatii cetateanului. Prin dispretul manifest fata de normele de procedura care asigura garantarea dreptului la aparare al celor presupusi drept infractori. Daca Justitia face victime, daca ea se insala in mod repetat, intr-un stat de drept, asemenea esecuri neintentionate declanseaza dezbateri si analize extrem de serioase pentru ca, in viitor, asemenea erori sa nu se mai poata petrece. Dar daca erorile sunt deliberate, atunci situatia este mult mai grava. Pentru ca reprezentanti ai Justitiei lucreaza in stil mafiot. Amarie este pacatos pentru ca minte atunci cand este pus in fata evidentei. Si pentru ca dispretul sau fata de lege este, cel putin o data, dovedit. Iar fenomenul e mai periculos decat dispretul fata de lege al celor pe care PNA ii ancheteaza.
Cazul lui Petre Ciobotea, fost director la Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova, nu este, din pacate, primul pe care ziarul Ziua il dezvaluie opiniei publice, din simplul motiv ca incalcarile de procedura sunt atat de evidente, incat nu poate fi exclusa o oribila inscenare, facuta in scopuri politice. Disectia asupra acestei spete este necesara nu atat pentru a stabili noi o chestiune care tine de competenta Justitiei, si anume daca Ciobotea este sau nu un infractor, cat pentru a vedea daca nu cumva modul in care lucreaza unii procurori anti-coruptie face dovada unor reflexe de politie politica, a unui comportament tinand de statul totalitar sau chiar a apartenentei la structuri de tip mafiot. Care sunt faptele ce nu pot fi contestate de nimeni? Este clar ca o echipa numeroasa si complexa nu se putea deplasa de la Bucuresti la Craiova fara ca seful institutiei PNA, respectiv Ioan Amarie, sa fi stiut. Dimpotriva. E mai corect sa presupunem ca el este chiar cel care a ordonat acest "flagrant". Am pus cuvantul intre ghilimele pentru ca nu este deloc clar, tocmai fiindca au fost incalcate brutal mai multe norme procedurale, daca avem de-a face cu o surprindere in fapt a unui functionar care lua mita sau ne aflam doar in prezenta unei inscenari realizate, pana la urma, cu lipsa de indemanare, de vreme ce procurorii si-au filmat singuri gravele abuzuri. Daca e clar ca Amarie a stiut de organizarea acestei actiuni, atunci urmatoarea intrebare la care trebuie sa raspundem este ce anume a motivat uriasul efort facut de procurorii PNA de a se deplasa in corpore in Craiova, numai si numai pentru a da curs unui denunt - si el dubios - care reclama ca un functionar public ar fi pretins suma de 3100 de euro. Mai mult, pentru a silui putin legea, PNA a mai si facut efortul sa stranga diferenta pana la 10.000 de euro, pentru ca astfel institutia ar avea dreptul sa faca flagrant. Singurul raspuns logic este ca Amarie avea interesul ca acest caz sa fie de competenta PNA si sa nu treaca cumva sub jurisdictia Parchetului General si, de asemenea, era interesat ca acest caz sa fie instrumentat nu de procurorii locali, ci de la centru. Adica de Miclescu, mana sa dreapta. Si, din nou, apare intrebarea de ce. De ce o echipa de la Bucuresti a primit misiunea, suflandu-se astfel cazul procurorilor locali din subordinea lui Botos si chiar si procurorilor PNA locali? Un posibil raspuns este ca Amarie avea indicii ca anchetatorii locali erau in cardasie cu presupusul infractor si, in consecinta, nu a avut incredere in acestia. O asemenea ipoteza se bate insa cap in cap cu realitatea, ca timp de doi ani - cat a trecut de atunci - Amarie nu a reusit sa-i surprinda asupra faptului pe magistratii suspecti si nici nu a luat vreo masura disciplinara in Craiova. Asa ca logic este sa ne gandim la un alt tip de interes care a dictat trimiterea echipei lui Adrian Horia Miclescu. Iar acest interes nu poate fi, prin eliminarea altor ipoteze, decat de natura politica. O grupare din PSD dorea sa-l aiba la mana pe Miron Mitrea, ministrul Transporturilor. Arestarea lui Petre Ciobotea, prin prinderea sa in flagrant de luare de mita sau printr-o inscenare, ar fi condus, in mintea acestor forte din PSD, carora li se subordoneaza Amarie, la punerea in dificultate a liderului de partid care era si ministru al Transporturilor.
La fel cum flagrantul a esuat, transformandu-se de fapt intr-o inscenare, si santajul asupra lui Mitrea ori compromiterea acestuia a esuat. Pentru ca au trecut ani de zile si nu s-a intamplat nimic. Cu exceptia faptului ca unui om, impotriva caruia s-a pus in miscare un mecanism viciat al legii - pentru ca au fost incalcate grosolan normele procedurale - i-a fost viata distrusa, el asteptand de atunci, dupa gratii, ca Justitia sa-i faca dreptate. Chiar daca Petre Ciobotea, pe care reporterii Ziua nu-l cunosc, era un functionar corupt, nimic nu scuza abuzul facut de adjunctul lui Amarie, cu stiinta si la comanda procurorului general. Daca lucrurile ar sta altfel si Amarie ar fi inocent, atunci greseala initiala ar fi putut fi reparata prin anchetarea lui Miclescu si a echipei sale si prin sanctionarea corespunzatoare a acestora.
Cat despre Miclescu, l-am auzit luni seara la B1TV si mi-a facut o buna impresie. Este, fara indoiala, un om deosebit de inteligent si care stapaneste la perfectie limbajul juridic. Deci nu putea gresi decat cu rea-vointa.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.