Sabotaj electronic la Ministerul Justitiei

Pare fragila, dar nu este. A zis ca se ia de gat cu marea coruptie din Romania si s-a luat. Nimic mai ferm decat felul cum traseaza Monica Macovei contururile unei justitii in prag de reforma, careia confuzia i-a mentinut apasatoare servituti politice. Aratata cu degetul ca "oengista" fiindca a condus ani de zile APADOR-Comitetul Helsinki, acuzata ca vrea sa distruga "sistemul", intampinata cu ostilitate fatisa de sefii PNA, CSM etc., dar cu aplauze la Parlamentul European, doamna ministru al Justitiei risca: si daca Strategia Nationala Anticoruptie reuseste si intram fara accidente in UE, si daca totul esueaza. Pentru contestatari, ca si pentru justitiabilul afectat de dreptatea cea stramba de la noi, este la fel de clar ca Monica Macovei nu va renunta sa cladeasca in Romania statul de drept.
O dezbatere organizata de Grupul de Dialog Social a aratat ca tensiunile dintre Ministerul Justitiei, PNA si Parchetul General continua. Ce veti face, mai ales ca sabia integrarii si a clauzei de salvgardare sta deasupra capului justitiei romane?
Nu pot nega, lipsa de dialog continua, iar reactia celor doua Parchete este similara: de blocaj. Dar, daca luam in calcul riscul ca in dosare cu miza sa nu se dea solutii corecte, e obligatoriu sa verificam daca s-a lucrat corect. Exista o mica diferenta intre felul cum dialogam cu Parchetul General, cu care avem un oarecare dialog, in timp ce cu PNA nu avem deloc. Va trebui sa iesim din acest blocaj.
Ce anume din statutul PNA, o institutie apreciata ca foarte politizata, permite acest refuz?
Nu e vorba de statutul PNA, ci de atitudinea personala a conducerii. Aici invoc lipsa de mijloace legale pentru a asigura responsabilitatea PNA. Suntem dupa trei ani in care nu doar Freedom House, dar si Raportul de tara pe 2004 al Comisiei Europene si insasi "clauza de salvgardare" pusa Romaniei in decembrie 2004 au relevat in mod critic lipsa de eficienta in combaterea marii coruptii. Aici nu mai e vorba despre opinii, pareri, discutii, ci de evaluari clare puse in documente oficiale care spun despre PNA ca a esuat in lupta anticoruptie. Dupa lege, PNA trimite un raport anual la Consiliul Superior al Magistraturii, dar se afla totodata sub autoritatea ministrului Justitiei. In realitate, PNA refuza sa discute, iar seful ei refuza sa dea socoteala. Asta in conditiile in care gestioneaza un buget substantial, de peste 15 milioane de euro. Voi uza de prevederile legale pentru a restabili "autoritatea ministrului".
Obstructioneaza cineva reforma in Justitie?
O obstructioneaza coruptii. Pe toate caile, cu orice metode. Si metodele sunt de o mare diversitate. De exemplu, constat ca e-mailuri importante de la Comisia Europeana nu ajung la mine, iar cand intreb de ce, in Minister mi se motiveaza ca serverul le sterge automat, ca suspecte de virusi. Nu cred ca de la Comisie, si inca dintr-un office important, vin mesaje virusate. Asa ca raman cu un semn de intrebare si asupra mesajului din 21 martie pe care nu l-am primit, am aflat despre el, iar apoi m-am pomenit cu el in ...30 martie. Asta dupa ce specialistii s-au intrecut sa-mi demonstreze ca mesajul se stersese automat.
Ati pornit cu un audit pentru a identifica ce n-a mers in strategia anticoruptie intre 2001 si 2004. Auditul a fost criticat si a nascut polemici. L-ati putut folosi in elaborarea noii Strategii Nationale Anticoruptie?
Realizarea auditului a fost o conditie impusa Romaniei in clauza de salvgardare din decembrie 2004, asa ca Ministerul Justitiei a pus in aplicare recomandarea, organizand o licitatie si contractand castigatorul, adica Freedom House, o organizatie de prestigiu. Evident ca Strategia Nationala Anticoruptie 2005-2007 se bazeaza pe concluziile si recomandarile auditului, dar noi am luat din el ceea ce e bun si merge in Romania. Am ascultat mai multe pareri asupra auditului. Raportul Freedom House pune degetul pe rana: strategia anterioara n-a fost eficienta, marea coruptie n-a fost investigata si nu s-au dat solutii relevante. Auditul a analizat cum a functionat PNA, Parchetul General si alte institutii din domeniul justitiei, a evaluat unde au mers prost lucrurile, a stabilit niste cauze si a facut niste recomandari. Nu pot crede ca auditul greseste din moment ce el intareste constatari anterioare din documente foarte serioase. Concluzia raportului e clara: strategia anticoruptie de pana acum n-a fost buna.
Ce n-a fost bun?
In opinia mea, n-a existat o strategie in sensul unui mod de lucru planificat. De ce spun asta? Fiindca institutiile statului abilitate sa desfasoare control fiscal, economic etc. nu au lucrat in comun, si nici impreuna cu PNA. Exista statistici care arata ca Garda Financiara, Curtea de Conturi au trimis cate doua-trei cazuri pe an la PNA, ceea ce e egal cu zero. Si iarasi daca ne referim la statistica PNA, vedem ca majoritatea plangerilor vin de la oameni, sunt denunturi. Daca oamenii au trimis ceva, bine, daca nu, PNA n-a avut de lucru. Deci n-a existat o strategie, un plan de lucru, sa se verifice zonele cu un risc mare de coruptie.
Spuneti ca strategie n-a existat. Dar procurorii din PNA sunt capabili sa discearna care sunt "rechinii" si care "plevusca" in materie de coruptie?
Asta e alta problema. PNA are obligatia sa se autosesizeze si au fost multe semnale in presa. Nu stim daca a existat sesizarea din oficiu, dar urmari nu s-au vazut. Nu ne miram ca nu au fost prinsi "rechinii". Pe de alta parte, PNA nu s-a plans pana acum ca institutiile de control nu pun umarul, ca nu vin cazuri, ca nu se fac controale tematice in vami, pe domenii de risc. Sa nu stea sa astepte. Ce sa astepte ? Sa treaca timpul, sa curga banii si dosarele sa nu iasa. De calitatea oamenilor mi-e greu sa discut. Auditul spune ca n-au fost stabilite criterii reale, bune, clare, de competenta, in schimb se indica situatii de influenta politica, iar din interior, un management care n-a dus la eficienta. Ca o concluzie, auditul ne spune ceea ce stim din realitate, ceea ce ne-a spus in octombrie 2004 Raportul de tara si in decembrie Comisia Europeana. Din aceste motive am afirmat ca dl. Amarie, conducatorul institutiei, trebuie sa se gandeasca la o solutie, poate chiar demisia. Fiindca nu poate aduce mereu ca argumente la neimplinirile PNA faptul ca auditul e gresit, ca Freedom House nu e respectabil, ca toti cei care critica PNA gresesc. Sa spui despre Freedom House ca nu este o organizatie credibila, este cel putin ridicol. La fel a zis dl. Amarie pe TVR1 si la aparitia Raportului de tara in octombrie trecut: ca a gresit Comisia Europeana. Nu se poate merge tot asa.
Reprezentantul PNA la dezbaterea de la GDS, procurorul Draghici, a sustinut ca ideea de "eficienta a PNA" nu e inscrisa in legea de functionare a institutiei...
Nu comentez, asa ceva nu poate fi comentat...
Sistemul pare blocat si vicios, ce veti face?
Pentru moment, legislatia este aceasta: PNA nu raspunde in fata Parlamentului, ci prezinta numai raport la CSM, iar CSM nu raspunde in fata nimanui, are doar obligatia sa prezinte o data pe an un raport privind starea justitiei in Romania. In opinia mea, atat lupta impotriva coruptiei cat si cea impotriva criminalitatii sunt obligatia, sarcina si raspunderea Guvernului. In orice tara din lume. Prin urmare, acesta trebuie sa se organizeze astfel incat sa determine institutiile abilitate sa fie eficiente, sa puna la punct strategia, sa schimbe structurile ca sa obtina rezultate. De la Guvern trebuie sa plece initiativele legislative in domeniu, ceea ce nu exclude initiativele parlamentare. Daca trebuie masuri financiare, economice, acestea trebuie luate impreuna cu ministerele de resort, acestea vor avea initiativele legislative complemetare, asa cum cere o adevarata Strategie Nationala Anticoruptie. Mi-e greu sa cred ca Parlamentul actual ar respinge proiecte de lege care eficientizeaza actiunea impotriva coruptiei.
E bine, totusi, ca PNA sa depinda de Ministerul Justitiei, asa cum se prevede in Strategie?
Strategia prevede ca PNA sa vina la nivel de egalitate cu Parchetul General, acum fiind oarecum inferior. Adica Procurorul general poate verifica PNA, dar numai prin intermediul sefului ei. Ambele institutii se vor afla sub autoritatea Ministerului Justitiei, fiindca asa prevede Constitutia. Iar masurile anticoruptie, repet, intra in obligatia Guvernului. Ceea ce nu inseamna ca Guvernul se baga in dosare. S-a intamplat asta, in guvernarea trecuta, si ne-am ales cu o "clauza de salvgardare".
Ce efect va avea Strategia asupra justitiabilului, a omului care se judeca ani la rand, sau exista riscul ca el nici sa nu simta...
Cand se vor pune in practica masurile prevazute de strategie, oamenii o sa simta ca justitia este mai corecta, mai eficienta. Suntem pregatiti sa modificam procedurile pentru a scurta durata proceselor: vom elimina o parte din motivele de amanare, schimbam competenta unor instante, facem tot ce se poate procedural, incat sa reducem lungimea chinuitoare a proceselor. Dar, mai ales, am vrea sa recuperam credibilitatea justitiei.
Faceti parte din Consiliul Superior al Magistraturii, o componenta foarte importanta a sistemului. Nici acolo nu e concordie, din cat se vede...
Lucram totusi, am avut si episoade neprietenoase, dar lucram cum putem. Nu inseamna ca intreg CSM este ostil, sunt pareri diferite, ceea ce e de asteptat, nu lucram cu unanimitati ca pe vremuri. Eu doresc sa scoatem de sub covor problemele nediscutate si sa le discutam, sa gasim solutii. Dar, repet, se pot identifica in interiorul sistemului oameni care vor reforma, care doresc sa sustina masurile, care doresc pana la urma o justitie mai buna, mai curata.
S-a afirmat public ca, in calitate de ministru, va purtati ostil fata de institutiile din sistem. Cum infruntati aceste acuze?
Eu infrunt acuzele, incerc sa conving ca tot ce vreau este sa reformam sistemul. S-a spus chiar mai mult, ca exercit influente politice, au spus-o procurorii din Parchetul General care de ani de zile lucreaza sub influenta politica fara sa protesteze. Mi se pare o dovada de tupeu sa se faca astfel de afirmatii tocmai dinspre un partid, PSD, care a tinut constant justitia sub picior. Imi amintesc cand dl. Botos ne-a spus ca s-a dus la dl. Iliescu in Dosarul Tiriac. I s-a parut normal. Incerc sa aflu adevarul, sa vad daca nu s-au intamplat nereguli in dosare tocmai din influenta politica. Nu am angajament politic, nu sunt membru de partid cum a fost precedentul ministru, totusi sunt aratata cu degetul pentru influenta politica. E hazliu, daca nu cumva e trist. Aflarea adevarului nu inseamna niciodata intimidare, fiind insasi esenta profesiei noastre, iar cei care tipa sunt chiar cei care au practicat ani de zile oportunismul si servitutea politica.
Ca ziarista, nu trec cu vederea afirmatia Procurorului General citata de raportul FH, ca "o persoana care face un transfer de 500 de milioane de euro cumpara toata presa romana in 24 de ore". Dl. Botos a dezmintit, a revenit apoi, fiind contrazis de audiograma. Nu se sanctioneaza o astfel de conduita care compromite ideea de magistrat?
Sanctionarea unui procuror, fie el si Procuror general, nu depinde de Ministerul Justitiei. In cazul de fata, ca procedura, un procuror-inspector din Parchetul general ar trebui sa initieze o cercetare disciplinara sesizat de Colegiu, apoi, daca se face o propunere de sanctionare, ancheta se trimite la CSM care ia decizia. Acesta este traseul.
V-ati intalnit cu magistratii in mai multe randuri. Ce v-au cerut?
Au fost adesea cereri salariale, ceea ce e firesc. A fi incoruptibil este in primul rand un mod de a fi. Dar e bine sa existe si garantii materiale, ca in toate tarile civilizate, unde magistratii au salarii in masura sa-i fereasca de tentatii. Eu sustin eliminarea acelei discriminari care da un spor de 40% la salariu celor care lucreaza dosare de coruptie, fata de cei care nu au astfel de cazuri. Este o masura dispusa anul trecut, discriminatorie, cum am spus, care sugereaza ca alte dosare sunt inferioare. Nu e asa, toate cazurile sunt importante si necesita egala atentie fiindca privesc viata fiecaruia dintre noi. Am discutat deschis cu magistratii si am spus, gandindu-ma la gestul lor de acum doua luni de a-si pune banderole albe pentru sporul de 40%, ca m-as bucura daca isi vor pune banderole pentru independenta justitiei sau pentru principii care nu au legatura cu banii, cu salariile, ci cu statul de drept, cu iesirea de sub dominatia politicului, pentru respectarea legii. Din discutiile cu magistratii am constatat o stare de tensiune, uneori o dusmanie in raport cu presa. Multi nu iubesc mass-media, fiindca spun ca se simt sub presiunea lor. Incerc sa dezamorsez aceasta stare, explicand ca presa si justitia se afla de aceeasi parte a baricadei in ofensiva anticoruptie.
Un europarlamentar german a cerut redeschiderea Capitolului Justitie pentru Romania, iar clauza de salvgardare priveste acelasi domeniu din negocierea pentru integrare in UE. Mai e timp sa evitam un esec?
Lucram zi si noapte sa producem niste documente decente si realiste. Mai departe trebuie sa dovedim ca le si aplicam pana la 1 ianuarie 2007. Sigur ca nu putem face minuni. Dar trebuie sa reusim sa punem in practica primele masuri clare, care arata vointa guvernului actual de a lupta eficient impotriva coruptiei. In doi ani e obligatoriu sa cream un mecanism care sa produca dosarele consistente si reale ale coruptiei si sa ne asiguram de posibilitatea unei judecari corecte. Am fost surprinsa in 13-14 martie, cand am facut o prezentare in fata Comisiei de libertati civile, justitie si afaceri interne a Parlamentului European, cand am fost aplaudata la scena deschisa, ceea ce este o premiera in acest for. Le-a placut, probabil, normalitatea mesajului meu sincer, onest, realist. A fost un semn de incredere ca vom putea duce la bun sfarsit ceea ce am inceput.
La inceputul carierei de ministru, ati ordonat sa se sigileze niste fisete si dulapuri cu dosare, ceea ce a starnit indignare. Cum s-a sfarsit acel episod si la ce a folosit?
Am cerut sigilarea fisetelor cu dosare de inspectie judiciara pentru ca, de ani de zile, pana in 2004, Ministerul a afectuat astfel de inspectii suspectate de a fi folosite ca instrumente de santaj sau presiune politica. Sub presiunea comunitatii internationale, legea s-a schimbat si aceste inspectii pleaca de la Ministerul Justitiei. Exista teoretic riscul ca aceste dosare sa dispara, sa fie descompletate - oricum nu stiu cate au mai ramas pana am venit eu - dar mi-am propus sa asigur ceea ce a ramas.
Exista vreo concluzie, au fost aceste dosare folosite politic?
Exista o comisie care verifica aceste dosare, dar inca nu exista o concluzie. Am mai sigilat dosarele de la Resurse umane, fostele dosare de cadre, pentru a le preda la CSM. Erau vraiste: o coperta si niste file nenumerotate, oricine putea sa ia sau sa puna ceva in acele dosare. Acum le punem in ordine, le opisam si le predam la CSM, operatiune care se afla in curs.
Cat conteaza justitiabilul pentru justitia din Romania? Ma gandesc la oamenii care asteapta ani pe coridoare intunecoase, cu WC-uri aflate sub cheie, cu usi care scartaie...
Stiu, nu avem o justitie prietenoasa, asta e clar. Pentru mine justitiabilul conteaza, e cel mai important, sper sa fie si pentru presedintii de instanta si sefii Parchetelor care au responsabilitatea de a organiza institutia de la masa pe care scrii, la locurile de asteptare, toaleta, aerul conditionat. Intentionez sa ma aplec mai mult asupra lor dupa ce voi fi terminat strategiile de integrare si planul de actiune. Uneori, aceste aspecte sunt o chestiune de buget, dar de multe ori o chestiune de organizare, de buna administrare. Voi vizita in curand Parchetele si instantele din tara, sa vedem ce-i de facut.

---

Despre autor: