Casa avea initial doua niveluri functionale: parter si etaj, distribuite pentru activitatile diurne si, respectiv, nocturne. Proiectul arhitectului Costin Nastac a prevazut eficientizarea unui spatiu amplu si spectaculos, nefolosit: podul. E


Casa avea initial doua niveluri
functionale: parter si etaj, distribuite
pentru activitatile diurne si, respectiv,
nocturne. Proiectul arhitectului Costin Nastac
a prevazut eficientizarea unui spatiu amplu si
spectaculos, nefolosit: podul. El a transformat
in totalitate interiorul acestuia, conferindu-i o
destinatie locuibila. Astfel, s-a castigat un nivel
in plus, care a devenit locul preferat al proprietarilor.
Zona de zi este concentrata, asa cum era
si firesc, la nivelul parterului, unde se gasesc
livingul, sufrageria, bucataria si zonele anexe
ale acestora. Intrarea in casa aproape ca este
coincidenta cu cea in camera de zi. Elementul
central care a impus intr-un fel modul de
pozitionare a mobilierului este semineul. In
functie de acesta s-a conturat si zona de
conversatie, materializata prin prezenta unui
mobilier specific, al carui design se incadreaza
reusit in atmosfera generala. Structura de
rezistenta a casei este partial vizibila la interior.
Ea este tradata de stalpii ce apar in ansamblul
camerei de zi. Pentru a estompa masivitatea lor,
arhitectul i-a folosit ca pretext pentru configurarea
unor volume geometrice joase, care
indeplinesc rolul de jardiniere. Solutia propusa
a vizat o corelatie a formelor din intregul spatiu
alocat livingului, astfel ca motivul cubic
puncteaza semineul, baza stalpilor si punctul
de plecare a treptelor ce marcheaza diferenta
de nivel intre hol si camera de zi.
Intr-un decor aflat sub imperiul volumelor
calculate, balustrada scarii interioare, ce leaga
parterul de etaj, este expresiv reprezentata
printr-o forma simpla, curba, care vine sa
sparga intentionat din fermitatea liniilor amenaja
rii. Iluminatul natural si cel artificial au fost
atent gandite. Importanta lor este semnificativa,
deoarece gradul diferit de luminozitate,
indiferent de sursa, provoaca diverse interpreta
ri vizuale asupra decorului si, de aici, a
crearii atmosferei interioare.
Dormitorul matrimonial si cel de tineret se
afla la etaj. Incaperile sunt degajate, mobilate
cu piese de stricta necesitate, dar bine grupate
si orientate in raport cu accesele si ferestrele
corespondente lor.
De notat faptul ca dormitorul copilului a
suferit transformari de spatiu prin desfiintarea
unuia din peretii de compartimentare. Modificarea
a fost impusa de reproiectarea scarii
de acces la mansarda, neprevazuta initial decat
sub forma sumara, ce servea ocazional la
depozitarea diverselor lucruri in pod. In urma
constructiei noii scari de acces la ultimul nivel
al casei, dormitorul copilului apare ca o camera
deschisa, marcata dimensional catre trepte de
un parapet.
Un nivel castigat: mansarda
Volumetria atipica dictata de pantele
acoperisului, lumina ce patrunde prin ferestrele
inglobate la nivel superior vin sa contureze
o atmosfera speciala. Este o functiune
generoasa folosita pentru mai multe scopuri,
acestea putand fi adaptate conform cerintelor
proprietarilor. Astfel, ea poate fi camera de zi
pentru familie, asigurandu-i intimitatea,
incapere destinata odihnei sau activitatilor din
timpul liber ori, temporar, pentru gazduirea
oaspetilor. In acest spatiu, arhitectul a avut in
vedere exploatarea justa a fiecarui loc
disponibil, lucru dificil din cauza unghiurilor
mici. De aceea, mobilierul destinat sederii
este amplasat acolo unde inaltimea este mai
mare. Asta tocmai pentru ca trecerea in zona
sa nu incomodeze si sa ofere cat mai multa
libertate de miscare. La polul opus, obiectele
care nu cer interventii si manevrari dese, cum
ar fi televizorul, sunt situate chiar sub panta
data de structura invelitorii.
In toata casa predomina culorile neutre,
finisajele actuale bine executate, corpuri de
iluminat cu un design modern, un mobilier
simplu si elegant. Solutiile arhitecturale
adoptate satisfac criteriile de functionalitate
optima si estetica, garantand o imagine
deosebita, iesita din anonimat, gratie arhitectului
Costin Nastac.
Adela Parvu


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.