Raportul Ministerului de Finante, care arata o crestere de 12 la suta a incasarilor la bugetul de stat pe primele doua luni ale anului in curs, a reaprins optimismul in tabara guvernamentala. Vicepremierul Adriean Videanu a spus, pentru Curierul nat

Raportul Ministerului de Finante, care arata o crestere de 12 la suta a incasarilor la bugetul de stat pe primele doua luni ale anului in curs, a reaprins optimismul in tabara guvernamentala. Vicepremierul Adriean Videanu a spus, pentru Curierul national, ca discutia pe care o vor avea presedintele Traian Basescu si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, cu directorul general al FMI, Rodrigo Rato, va avea ca fundament datele reale ale raportului ministerului condus de Ionut Popescu, si nu proiectiile specialistilor FMI. In aceste conditii, Videanu si-a exprimat optimismul cu privire la succesul partii romane, care ar urma sa obtina acordul FMI asupra unui deficit bugetar de 1 la suta si a pastrarii actualului nivel al TVA, de 19 la suta.
Pana in prezent, negocierile purtate de Executivul Tariceanu cu reprezentantii FMI au avut la baza previziunile Fondului, care estima ca introducerea cotei unice de 16 la suta si a scaderii impozitului pe profit la aceeasi cifra ar duce la un gol in bugetul de stat de circa 20-25 de mii de miliarde de lei. Raportul Ministerului de Finante arata, potrivit vicepremierului democrat, un minus la veniturile bugetare de numai 10-12 mii de miliarde. Continuarea discutiilor cu FMI luand in calcul previziunile expertilor Fondului, si nu cifrele reale, ar fi anacronica, in opinia lui Videanu.
Totusi, Videanu a recunoscut ca cifrele prezentate de Ministerul Finantelor arata doar unele tendinte si nu se poate trage o concluzie definitiva asupra efectelor introducerii cotei unice. Vicepremierul considera ca nivelul mai ridicat al incasarilor la buget are la baza si aducerea la suprafata a unei portiuni din piata gri, insa crede ca, in mare, se bazeaza pe consumul populatiei, si, implicit, pe colectarea unor venituri superioare din TVA.
Un alt motiv pentru care ministrul de Finante, Ionut Popescu, a prezentat acum respectivele cifre, si nu a asteptat sa se scurga primele sase luni de guvernare, a fost, potrivit lui Videanu, dorinta Guvernului de a le arata diversilor comentatori si specialisti ca s-au grabit atunci cand au prezentat imaginea economica a Romaniei in culori sumbre.

Un deficit bugetar mai mare ar capitaliza firmele

Ipoteza unui deficit bugetar mai mare decat cel convenit luna trecuta cu FMI nu poate fi decat un orizont bun pentru mediul de afaceri, avand in vedere ca presedintele Traian Basescu are de gand sa cheltuiasca sume suplimentare pentru investitii si nu pentru subventionari. Autoritatile de la Bucuresti vor sa ceara FMI un deficit bugetar mai mare decat cel convenit in februarie, in conditiile in care veniturile realizate de la inceputul anului sunt cu 12% peste ce se inregistra anul trecut in aceeasi perioada. Daca banii vor lua calea investitiilor, cu certitudine cea mai mare parte din ei vor intra in infrastructura, un minus semnalat frecvent de investitorii straini. Johannes Becker, atasatul comercial al Ambasadei Austriei, declara recent pentru "Curierul national" ca infrastructura romaneasca sufera si spera intr-o rezolvare rapida atat a problemei autostrazii Bucuresti - Sibiu, cat si a navigatiei pe Dunare, pe care o considera "o autostrada cu sase benzi".
Basescu a spus ca va incerca sa-i convinga pe oficialii Fondului Monetar International sa accepte un deficit bugetar mai mare, explicandu-le ca o tara in dezvoltare precum Romania trebuie sa cheltuiasca sume importante pentru investitii.

Statul si-ar putea recupera investitiile, pe viitor

In cel mai bun caz, banii rezultati din "deschiderea" deficitului bugetar ar urma sa intre in parteneriate public-privat care nu ar face altceva decat sa capitalizeze firmele interne participante, si deci, sa asigure pe termen mediu venituri sporite la bugetul de stat.
Peste toate acestea, mai multe agentii straine de consultanta au dat Romaniei exemplul statelor care au aderat la UE in 2004. Cel mai relevant este al Ungariei, unde aproape jumatate din firme au disparut in primul an petrecut in Uniune. Ele au avut o problema comuna - slaba capitalizare. Agentii economici din Ungaria nu au reusit sa se bata cu cei din UE din lipsa banilor, multi dintre ei fiind siliti sa-si vanda afacerile, pe putini bani, firmelor competitoare care si-au luat masuri de prevenire a socului aderarii.

Tinta de inflatie si cont curent, amenintate de largirea deficitului bugetar

Pe de alta parte, un deficit bugetar mare afecteaza inflatia si nu in ultimul rand deficitul de cont curent. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avertiza recent ca tinta deficitului de cont curent de 7% convenita cu FMI pentru anul curent poate fi atinsa doar cu ajutorul reducerii deficitului bugetar cu 0,6 la suta, daca nu se vrea o "reglare" a consumului din import. Deficitul bugetar din 2004 a fost de 1,2% din PIB. La sfarsitul negocierilor din luna februarie, autoritatile romane si expertii institutiei financiare au convenit, in principiu, asupra unui deficit bugetar de 0,4 - 0,5% din PIB in acest an.

TVA nu se va mari

O alta problema aflata in discutie cu FMI este nivelul TVA, negociatorii Fondului insistand in continuare asupra majorarii acestei taxe. Ministrul Finantelor, Ionut Popescu, a spus in mai multe randuri ca va mentine nivelul actual, si ca exista alte variante de acoperire a deficitului determinat de introducerea cotei unice de impozitare. Seful statului a ajuns ieri la Washington, unde se va intalni si cu conducerea Fondului Monetar International. La intrevedere va participa si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.