Nu comentam acum ratiunile declansarii unui conflict deschis intre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), institutie aflata in subordinea Ministerului Economiei si Comertului. Nu ar avea nici un rost, deoarece s-a demonstrat ca nu este decat un foc de paie, ostilitatile derulandu-se mai mult la nivel declarativ.
Si cu toate acestea, din toata tevatura iesita, a fost renascuta o idee de acum 7 ani. Prezent, saptamana trecuta, in fata deputatilor din Comisia Economica, Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS, a propus unificarea activitatilor din domeniul privatizarii desfasurate de AVAS si Ministerul Economiei. Foarte interesanta aceasta idee care, repet, nu este noua. Desi unificarea, la care facea referire domnul Zbarcea, ar putea fi tradusa printr-o incercare de a fura o "felie" din portofoliul de privatizare a MEC, totusi ea, prin dezvoltare, poate conduce la aparitia in Romania a celui mai puternic fond de investitii, un jucator extrem de important pe piata de capital. Un lucru anticipat in data de 27 iulie 1998 de catre fostul presedinte al Bursei de Valori Bucuresti, ex-senatorul Viorel Marian Pana. Acesta declara atunci urmatoarele: "Nu legea este de vina pentru rezultatele din prezent, ci asa-zisul profesionalism de care dau dovada reprezentantii FPS si ai Ministerului Privatizarii. In aceasta regandire a privatizarii, rolul FPS poate fi altul. Se poate merge pana acolo incat sa ne gandim la privatizarea FPS-ului.
Aceasta privatizare poate insemna prezenta FPS pe piata de capital, chiar cotarea la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce se va traduce in mobilizarea capitalului autohton si a celui strain de care Romania are nevoie. Pare o idee indrazneata, dar daca nu studiem toate posibilitatile, intr-un interval extrem de scurt, nu raspundem acelei cerinte de profesionalism de care trebuie sa dam dovada". Cat de fezabila poate fi aceasta idee? Analizand evolutia pe piata de capital a Societatilor de Investitii Financiare, interesul de care se bucura actiunile acestora, proiectul se arata interesant. Prin fuziunea OPSPI cu AVAS nu ar trebui sa se inteleaga si preluarea marilor privatizari la care ne-am angajat in fata Bancii Mondiale si Fondului Monetar International. Aceste privatizari vor decurge in graficul si conditiile stabilite.
Noul organism va gestiona doar pachetele reziduale de actiuni detinute la o multitudine de societati comerciale acum privatizate. Aceasta participatie, minora pe bucati, dar deosebit de considerabila, per ansamblu, a se vedea, de pilda, participatiile AVAS-ului si ale OSPI, poate fi valorificata pe piata de capital, putand lua fiinta un nou Fond de Investitii, administrat privat, extrem de atractiv. S-ar ajunge, intr-adevar, la o privatizare total transparenta, oferindu-se atat investitorilor romani, cat si celor straini un atractiv debuseu investitional care ar tine cat mai mult in tara acei numiti "bani fierbinti". Mai mult, se va pune problema ce se va intampla cu segmentul postprivatizare.
Aici lucrurile sunt clare. Urmarirea acestui proces, respectarea clauzelor contractuale se vor face pe principii private, de rentabilitate, evitandu-se cazurile de coruptie traduse, fie si prin cadouri oferite clientelei politice. Un exemplu. Reconversia datoriilor in actiuni, cum a fost cea de la Rafo, nu ar fi avut loc intr-o administrare privata decat in cazul in care se dovedea ca masura era viabila din punct de vedere economic. Deci nici intregul scandal nu ar fi izbucnit. Se poate merge pana acolo incat sa spunem ca aparitia acestui nou Fond de Investitii va conduce la stingerea litigiilor izvorate de cunoscuta Lege nr. 10, a retrocedarilor proprietatilor nationalizate. Actiunile oferite la acest Fond, drept compensatie, s-ar dovedi cu mult mai interesante si mai profitabile decat cele ce urmeaza a fi date din pachetul Romgaz.
Am dat cateva argumente sumare, dar suficiente pentru a demonstra ca unificarea AVAS cu OSPI poate insemna un nou inceput in privatizare. Cu mult mai profitabil si mai ales credibil. De acest lucru pare sa fie convins si Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS, cel care declara, cu putin timp in urma, urmatoarele: "Sunt de acord ca, la nivel principial, in cadrul economiei romanesti se simte nevoia stringenta a unui organism de reglementare cu parghii economice foarte clare si eficiente.
Modelele la care putem apela sunt multiple. Fiecare are avantajele si dezavantajele lui. Sunt convins ca piata este cel mai eficient si credibil instrument de reglementare in acest domeniu, iar singura misiune imperativa a statului este sa asigure un cadru transparent si echitabil de manifestare a acestor actori economici". Daca lucrurile stau asa, de ce nu si varianta privatizarii privatizarii.