q 7/19 mart. Membrii Academiei sunt instiintati de incetarea din viata a lui Anastasie Fatu, amintindu-se ca a lasat o suma de 10.000 lei pentru incurajarea studiilor stiintifice.
q 20 mart/1 apr. Se aproba "Hotararea pentru acordarea premiilor".
q 22 mart/3 apr. Al. Papadopol-Calimah propune: 1. Sa se fondeze de Academie o revista istorica a Academiei Romane, care sa apara odata la doua luni si care sa publice textele tuturor hrisoavelor, uricelor si celelalte acte vechi cate sunt si cate vor mai intra in Academia Romana, fara nici un comentariu, iar cele slavonesti sa se tipareasca cu traducere romaneasca. 2... Sa se fondeze un catalog istoric de acte vechi aflatoare in Academia Romana, care catalog, indicand numarul inregistrarii fiecarui act in Academie, va arata data, locul si cuprinderea pe scurt a fiecarui act, cum aceasta se obisnuieste si in alte tari. Acest catalog sau aceasta revista sa se publice in 1000 exemplare.
q 24 mart/5 apr. Se alege Biroul Sectiunii Literare format din Gh. Chitu, presedinte, B.P. Hasdeu, vicepresedinte.
q 25 mart/6 apr. Se discuta aprins problema trecerii Ateneului Roman sub administrarea Academiei Romane. In cele din urma se hotaraste ca cele doua institutii sa fie de-sine-statatoare, Academia nevoind "nici o imixtiune in afacerile Ateneului".


q 29 mart/10 apr. Este ales ca membru titular al Academiei Romane geologul si paleontologul Grigore Cobalcescu (1831-1892), ales membru corespondent in martie 1885.
q 2/14 apr. Este ales ca membru corespondent la Sectiunea Istorica istoricul, publicistul si filologul Theodor Codrescu (1819-1894).
q 5/17 apr. Se aleg Birourile Sectiunilor Istorica (format din V.A. Urechia, presedinte si Al. Papadopol-Calimah, vicepresedinte) si stiintifica (P.S. Aurelian, presedinte, St. Falcoianu, vicepresedinte si Gr. Stefanescu, secretar.
q 7/19 apr. Gr. Cobalcescu atrage atentia asupra descoperirilor facute la Cucuteni, Iasi, propunand "de a se interveni la autoritatile admise de a se secatui localitatea de stricaciunile aduse de particulari si de exploratorii de cariera si de a se numi de Academie o comisiune care sa purceada la o exploatare regulata si stiintifica a localitatii si sa se prezinte totodata Academiei memoriile stiintifice cerute asupra rezultatelor stiintifice capatate". Este alcatuita o comisie formata din Al. Papadopol-Calimah, Gr. Cobalcescu si Iacob Felix.
q 17/20 oct. Se pune in discutie propunerea Ministerului Agriculturii privind nomenclatura topografica a Dobrogei. I.C. Negruzzi sustine ca ar fi bine sa se tina seama de traditia locului, in timp ce D.A. Sturdza crede ca "schimbarea numelor straine este necesara pentru a se pune in aceasta tara sigiliul stapanirii romanesti".
(Texte selectate din lucrarea "Istoria Academiei Romane in date", de Dorina N. Rusu).