Aparitia lui Vasile B. intr-un balcon

De fapt, asa si era. De indata ce un gura-casca arata cu mana spre fereastra unui atelier mecanic pe care, dupa ploaie, stropii de motorina se intindeau si produceau reflexe albastrii, tot felul de apucati incepeau sa aiba vedenii cu sfinti si sfinte, iar vestea aparitiilor acestora punea in miscare multimi de inchipuiti, pregatite sufleteste sa vada orice.
De aceea, cand Vasile B. s-a oprit, in ziua de 25 martie 1982, dupa ploaie, in fata blocului M17 si si-a lungit gatul spre balconul de la etajul 9, in jurul sau s-au strans, ca la o comanda, o gramada de curiosi. Unii au vazut-o imediat pe Sfanta Paraschiva, altii pe Sfantul prooroc Ilie.
Numai Vasile B. se vedea cu ochii mintii pe sine, gol pusca, dardaind mai mult de spaima decat de frig si asteptand, din clipa in clipa, sa apara barbatul Feliciei si sa-l arunce, bolnav de gelozie, in strada, ca pe o zdreanta. Ori, mai aproape de adevar, ca pe un amant sfrijit si ridicol, pe care un sot de doi metri si o suta treizeci de kilograme il descopera in balcon in pielea goala, tremurand dupa butoiul cu varza.
Trecusera multi ani de cand Vasile B. nu mai calcase prin cartier. Cand fusese nevoit s-o faca, ocolise la mare distanta blocul M17. Cam cu aceleasi sentimente de sila si neputinta, cu care se tinea la distanta si de spitalul unde se tratase in adolescenta de o rusine venerica. In jurul sau oamenii se uitau unii la altii si se interesau cine o zarise cel dintai pe Sfanta de pe geam. Cum amintirea clipei in care ai vazut moartea cu ochii iti intipareste pe chip un soi de prosteala ce seamana foarte bine cu transa, Vasile B. arata ca si cum tocmai fusese predestinat sa aiba viziuni. De fapt, le si avea. Cand se uita la etajul al noualea, il lua ameteala. Simtea asfaltul sub picioare, insa abia de la etajul al treilea in jos isi mai ordona gandurile si-l apuca ciuda pe Felicia. Pentru o femeie ca ea merita sa traiesti, nu sa mori. In vreme ce multimea clocotea si cativa credinciosi mai guralivi isi disputau prioritatea, in balcon chiar s-a ivit un sfant. S-a infatisat poporului doar cateva clipe, iar cand femeile au inceput sa tipe isteric si sa arate cu mana spre el, sfantul, gol pusca, s-a lasat pe vine si s-a facut nevazut. Oamenii a inceput sa comenteze. Unul ca purta un giulgiu alb, altul ca avea in jurul fruntii o coroana de raze, altii ca era chiar Sfanta Paraschiva.
- Trebuie s-o sterg, cat mai repede, sa nu ma ticnesc - si-a zis Vasile B. - privind peste umar spre balconul de la noua.
Si s-a strecurat printre cei care comentau infierbantat aparitia. Numai ca Vasile B. n-avea nici un motiv sa fie ingrijorat. Era precis in toate mintile. In balcon avusese loc cu adevarat o aparitie. Urmata imediat de o disparitie dupa butoiul cu varza. Barbatul Feliciei navalise iarasi acasa, cum ii era obiceiul, fara sa dea un telefon inainte. Asa cum trebuie sa faca toti sotii bine educati daca vor sa aiba o casnicie linistita si lunga.

---

Despre autor: