In Bucuresti, un procent din populatie consuma heroina, conform datelor oficiale, insa numarul consumatorilor acestui drog de mare risc este in crestere, a declarat, la Palatul Victoria, secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor,
In Bucuresti, un procent din populatie consuma heroina, conform datelor oficiale, insa numarul consumatorilor acestui drog de mare risc este in crestere, a declarat, la Palatul Victoria, secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, Anghel Andreescu. Pentru prevenirea consumului de droguri si a traficului de stupefiante, Guvernul a adoptat Strategia nationala antidrog pentru perioada 2005-2012. Oficialul MAI a precizat ca strategia cuprinde doua planuri de masuri cu termene foarte exacte, in realizarea carora sunt implicate sase ministere si Agentia Nationala Antidrog.
antidrog@ziua.ro continua sa publice proiectul Strategiei nationale dezbatut si adoptat la sedinta de Guvern.
Capitolul III
REDUCEREA OFERTEI
Incepand cu anul 1990, factori precum pozitia geografica, deschiderea frontierei de stat si nu in ultimul rand, conflictele militare din Irak, Afganistan si fosta Iugoslavie au facut ca tara noastra sa devina un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor si precursorilor, iar in ultimii ani si o piata de desfacere a drogurilor.
In prezent, Romania reprezinta principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia, pana in Germania si Olanda.
O alta varianta a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include si un tronson maritim, este: Istanbul - Constanta - Bucuresti, spre Ungaria.
Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude si alte variante care sa vizeze Romania, depistarea acestora depinzand in mare masura de abilitatea institutiilor implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si, mai ales, de modul in care acestea coopereaza cu institutiile similare ale altor state.
Din cazuistica ultimilor ani, rezulta ca pentru drogurile sintetice se prefigureaza dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (Romania), dar si dinspre Nord (tarile Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza (amfetamine, MDMA, LSD si altele), care ar urma sa devina active pe teritoriul Romaniei.
Din evaluarile efectuate rezulta ca tara noastra reprezinta in principal o zona de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitata ramanand in Romania pentru consum. In acelasi timp, Romania a devenit in prezent si teritoriu de depozitare, in care drogurile, introduse in special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar in final directionate spre tarile cu consum ridicat din vestul Europei.
Ritmul accelerat de crestere a criminalitatii in legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii '90 si din ce in ce mai ingrijorator dupa anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001.
In anumite perioade, rezultatele obtinute pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizari ale structurilor specializate, de lipsa unei pregatiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialistilor, de dotarea tehnica si numarul redus al acestora in raport cu evolutia si dimensiunea fenomenului.
Extinderea si formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea si modernizarea cadrului legislativ si institutional, premise necesare mentinerii sub control a acestei forme de criminalitate. Acest proces continuu, a carui dinamica trebuie sa fie in concordanta cu evolutia criminalitatii in domeniu, a inregistrat progrese notabile dupa 2000, an care a marcat inceputul unei etape de corelare a legislatiei interne cu cea europeana.
In prezent, sistemul institutional de reducere a ofertei de droguri se manifesta concurential si nu complementar si necesita o coordonare eficienta, alaturi de redimensionarea efectivelor in raport cu situatia operativa, profesionalizarea angajatilor, imbunatatirea dotarii materiale si a cooperarii interinstitutionale, care sa permita o reactie corespunzatoare la evolutia criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, delimitarea competentelor si administrarea in regim de parteneriat a resurselor informationale.
Tendinte
Principalele tendinte privind evolutia fenomenului criminalitatii in domeniul drogurilor sunt:
- amplificarea si diversificarea fenomenului infractional transfrontalier
- modificarea continua a rutelor utilizate si a tipurilor de droguri traficate in functie de cerintele pietei ilicite
- extinderea fenomenului infractional din acest domeniu pe intreg teritoriul tarii
- amplificarea si diversificarea criminalitatii asociate consumului de droguri
- diversificarea modalitatilor de spalare a banilor rezultati din operatiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialisti din domeniul financiar-bancar si coruperea unor functionari publici
- cresterea numarului de consumatori de droguri si, in special, a celor care prefera amfetaminele si canabisul
Factori de risc
Evolutia criminalitatii este puternic influentata de situatiile, conditiile si/sau elementele interne si externe care trebuie identificate, analizate si care constituie repere pentru stabilirea conceptiei de combatere a acestui fenomen.
Principalii factori de risc care pot influenta nivelul ofertei de droguri sunt:
- Pozitia Romaniei la intersectia principalelor rute traditionale utilizate de traficantii internationali de droguri si faptul ca din anul 2007 tara noastra va reprezenta granita de Est a Uniunii Europene
- Cresterea fluxului de imigranti spre Romania si alte state membre ale Uniunii Europene
- Dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontiera cu consecinte asupra scaderii timpilor de control
- Cresterea consumului de droguri si in special a celui de droguri sintetice
- Implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe in activitatea de control la frontiera
- Proliferarea retelelor teroriste interesate in obtinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri
- Cooperarea insuficienta intre institutiile abilitate in reducerea ofertei de droguri
Obiectiv general: Reducerea la un nivel cat mai scazut a infractionalitatii in domeniul drogurilor si a celei conexe, prin eficientizarea activitatilor institutiilor abilitate in combaterea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile, ca rezultat al imbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii resurselor necesare
Obiective specifice:
1. Imbunatatirea capacitatii de reactie a institutiilor specializate fata de traficul si consumul ilicit de droguri prin:
a. documentarea operativa a activitatii infractionale a grupurilor organizate de traficanti, a legaturilor infractionale si a rutelor utilizate de acestia, a metodelor si mijloacelor de savarsire a infractiunilor la regimul drogurilor
b. corelarea activitatilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri si cu masurile de asistenta destinate consumatorilor
c. corelarea activitatilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire si combatere a traficului transfrontalier
d. dezvoltarea sistemului de analiza operativa a informatiilor
2. Contracararea riscurilor de catre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri prin:
a. colectarea in sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora si dezvoltarea analizei strategice
b. dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si prognozare a fenomenului drogurilor
c. dezvoltarea sistemului analizelor de risc
d. implementarea managementului frontierei la standarde europene si dezvoltarea activitatilor specifice antidrog
e. imbunatatirea calitatii controlului vamal
3. Optimizarea activitatii structurilor implicate in reducerea ofertei de droguri si cresterea eficacitatii acestora prin:
a. adoptarea si dezvoltarea cadrului metodologic de desfasurare a activitatilor antidrog in raport cu cele europene
b. extinderea folosirii tehnicilor si mijloacelor moderne de investigatii
c. facilitarea accesului la bazele de date necesare desfasurarii activitatii de reducere a ofertei de droguri
d. fluidizarea schimbului de informatii on-line intre institutii la nivel national si international si realizarea schimbului de experienta si bune-practici in domeniu
e. extinderea si imbunatatirea cooperarii interinstitutionale
4. Combaterea traficului international de droguri si precursori prin:
a. intensificarea actiunilor operative de cooperare internationala vizand identificarea si anihilarea retelelor internationale de trafic ce desfasoara activitati infractionale pe teritoriul tarii
b. intensificarea actiunilor de identificare a noilor droguri de sinteza si extinderea colaborarii interinstitutionale interne si internationale in acest scop
c. participarea la actiuni internationale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor retele de traficanti, prin includerea expertilor romani in echipele mixte de actiune
d. dezvoltarea colaborarii internationale in vederea impiedicarii deturnarii substantelor stupefiante si psihotrope si a precursorilor utilizati la fabricarea ilegala a acestora din circuitul legal in traficul ilicit
e. participarea activa a Romaniei la operatiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM si altele
5. Intensificarea masurilor de identificare, sechestrare si confiscare a bunurilor folosite la savarsirea infractiunilor de trafic ilicit de droguri si precursori si a produselor acestor infractiuni si folosirea eficienta a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru sustinerea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri
6. Prevenirea si combaterea practicilor de spalare a banilor proveniti din infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, prin masuri comune ale structurilor de lupta antidrog cu Banca Nationala si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
7. Prevenirea si combaterea deturnarii precursorilor ce pot fi utilizati la fabricarea ilegala a substantelor si produselor stupefiante si psihotrope
8. imbunatatirea cooperarii intre institutiile si structurile abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si crearea unei retele integrate de informatii la nivel national privind criminalitatea in domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianta Romana Antidrog (M.A.R.A.)
9. Perfectionarea legislatiei si a cadrului institutional in domeniu prin adaptarea acestora in raport cu evolutia formelor concrete de manifestare a infractionalitatii in domeniu si cu prevederile acquis-ului comunitar
10. Modernizarea dotarii tehnice necesare institutiilor abilitate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internationale
11. Dezvoltarea capacitatii manageriale si a profesionalizarii specialistilor din domeniu prin programe de cooperare internationala
Capitolul IV
COOPERARE INTERNATIONALA
Aderarea la Uniunea Europeana determina importanta speciala pe care Romania o acorda relatiilor cu Statele Membre si institutiile europene.
Obtinerea statutului de "candidat" si, incepand cu anul 2007, a celui de "membru", presupune raportarea permanenta la obiectivele si actiunile Uniunii.
In domeniul luptei impotriva drogurilor, Romania va participa activ la initiativele comune si va asigura o cat mai buna coordonare a activitatilor proprii cu cele desfasurate de partenerii europeni, atat in faza de planificare, cat si in cele de implementare si evaluare a acestora.
Totodata, Romania va intensifica cooperarea cu tarile de origine a drogurilor si cu cele aflate pe rutele internationale ale traficului de droguri, actionand permanent pentru o abordare globala si actiuni concertate impotriva retelelor de traficanti.
In plan regional, Romania va utiliza relatiile bune existente cu toate tarile vecine pentru a promova si dezvolta masuri ce vizeaza abordarea comuna si integrata a fenomenului, atat in planul combaterii traficului de droguri la frontiere, dar si al transferului de bune-practici in domeniile prevenirii consumului, tratamentului si reintegrarii socio-profesionale a persoanelor dependente.
Date fiind contextele nationale asemanatoare, marcate de evolutiile istorice similare in ultimele decenii, experienta Romaniei in domeniul constructiei institutional-legislative antidrog poate fi relevanta pentru statele din zona potential-candidate la aderarea in Uniunea Europeana.
Obiectiv general: Recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de reducere a cererii si ofertei de droguri, atat in cadrul relatiilor cu Statele Membre ale Uniunii Europene si structurile europene specializate, cat si in cadrul mai larg al forurilor internationale si relatiilor cu statele producatoare de droguri, cu cele aflate pe rutele trans-nationale ale drogurilor si cu cele avand experiente relevante in combaterea acestui flagel
Obiective specifice:
1. Dezvoltarea relatiilor cu partenerii din Statele Membre si organismele specializate ale Uniunii Europene, in special prin:
a. preluarea si implementarea corespunzatoare a prevederilor acquis-ului specific in cadrul legislativ si institutional national
b. dezvoltarea relatiilor parteneriale din sfera relatiilor internationale, desfasurate de institutiile nationale implicate in reducerea cererii si/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din Statele Membre ale Uniunii Europene, in vederea asigurarii unui transfer eficient de date, informatii, experiente si bune-practici si desfasurarii de actiuni comune
c. participarea activa a Romaniei la activitatile desfasurate de institutiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL, EUROCUSTOMS, EUROJUST s.a.) in domeniile prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri
2. Intensificarea relatiilor cu alte state si structuri internationale implicate in lupta impotriva drogurilor, prin:
a. participarea Romaniei la activitatile institutiilor, organizatiilor si forurilor internationale ce au ca obiectiv lupta impotriva traficului si consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) si reducerea consecintelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.)
b. intensificarea cooperarii bilaterale si multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internationale ale drogurilor
c. dezvoltarea relatiilor parteneriale cu state care au experienta relevanta in domeniile reducerii cererii si ofertei de droguri in scopul asigurarii transferului reciproc de experienta si know-how
3. Participarea la programe internationale privind reducerea cererii si ofertei de droguri, prin:
a. participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul si/sau recuperarea socio-profesionala a persoanelor dependente de droguri
b. participarea la programele de lupta impotriva drogurilor lansate de catre organizatiile internationale sau structurile guvernamentale si neguvernamentale din alte state
c. sustinerea participarii in parteneriat a institutiilor publice cu organizatiile neguvernamentale romane la proiecte internationale
d. implicarea tot mai activa a comunitatilor locale (prin institutiile locale, autoritatile locale si reprezentantii societatii civile) in proiecte internationale (transfer de bune practici, schimburi de specialisti, foruri bilaterale, regionale sau internationale etc.)
(Continuarea in numarul viitor)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.