Estonia - confruntata cu flagelul consumului de narcotice

O jumatate de secol de totalitarism sovietic le-a lasat estonienilor putine amintiri placute, dar toti sunt de acord ca cel putin consumul de droguri nu era, in acea perioada, o problema nationala, transmite Mediafax. De la declararea independentei (in 1991) si de la deschiderea frontierelor tarii, numarul consumatorilor de droguri a crescut semnificativ in acest stat baltic, situat in nordul continentului european. In 2004, expertii au estimat ca, din 1,4 milioane de locuitori, cel putin 10.000 de persoane sunt dependente de droguri injectate intravenos, in special heroina. O proportie de 85 la suta dintre aceste persoane sunt de origine rusa, comunitate care reprezinta mai putin de o treime din populatie. Acest fenomen explica sporirea alarmanta a numarului de cazuri de SIDA inregistrate in orasul rusofon Narva, de la granita cu Rusia. "Este, totusi, fals sa presupunem ca drogurile sunt doar o problema a rusofonilor", considera Anu Harjo, de la Institutul national al sanatatii. La sfarsitul anului 2004, Estonia numara oficial peste 4.000 de seropozitivi, dar potrivit expertilor, cifrele reale se apropie de 10.000. Potrivit unui raport al Centrului estonian pentru supravegherea drogurilor, consumul de droguri sintetice - in general amfetamine si ecstasy - inregistreaza o explozie. In 2002, autoritatile din Estonia au confiscat cu 40 la suta mai multe amfetamine, in timp ce capturile de ecstasy au inregistrat o crestere cu peste 200 la suta, de la 3759 de pilule la 12.019 pilule. "Mai multe studii recente indica faptul ca drogurile ilegale au patruns masiv, in special in zonele urbane, in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 15 si 34 de ani", afirma Ave Talu, de la Centrul pentru supravegherea drogurilor.
Confruntat cu aceasta amploare a fenomenului, Guvernul a luat masuri si, la sfarsitul anului 2003, a adoptat o noua legislatie prin care a inasprit sentintele pentru traficantii de droguri. "Pedeapsa maxima - inchisoarea pe viata - poate fi aplicata traficantilor care angajeaza copii pentru a vinde droguri", explica Margus Kurm, functionar cu rang inalt la Ministerul Justitiei, care spune ca acestia, infractori "trebuie sa fie considerati asasini". In paralel, mai multe centre destinate ajutarii toxicomanilor au fost deschise la Tallinn si la periferia capitalei, precum si in partea de nord-est a tarii. Potrivit unei anchete a Institutului International pentru Studii Sociale, in 2003, experimentarea drogurilor ilegale a luat amploare in randul elevilor. "In timp ce, in 1995, numai sapte la suta dintre elevi incercasera drogurile, in 1999 indicatorul a crescut la 15 la suta, iar in 2003 la 24 la suta", precizeaza Ave Talu. "Trebuie sa combatem consumul de droguri, dar problema principala care ramane de rezolvat e cum putem face acest lucru. Sper ca principalul rol revine familiei, dar scolile pot, de asemenea, sa contribuie la prevenirea acestui flagel", a declarat experta. "E necesar, de asemenea, sa gasim mai multe resurse financiare pentru sponsorizarea activitatilor desfasurate in timpul liber in cadru scolar si in comunitatile locale", a adaugat ea.

---

Despre autor: