In incercarea de a moderniza sistemele de securitate sociala din UE, Comisia Europeana (CE) intentioneaza sa permita cetatenilor sa-si transfere drepturile de pensii si asigurari sociale atunci cand se muta dintr-o tara a Uniunii in alta, relateaza E
In incercarea de a moderniza sistemele de securitate sociala din UE, Comisia Europeana (CE) intentioneaza sa permita cetatenilor sa-si transfere drepturile de pensii si asigurari sociale atunci cand se muta dintr-o tara a Uniunii in alta, relateaza EUobserver.
Propunerile fac parte dintr-o noua agenda sociala pe cinci ani, dezvaluita, saptamana aceasta, de CE. Documentul, ce propune, de asemenea, infiintarea unui institut insarcinat cu supravegherea respectarii egalitatii in drepturi a femeilor si barbatilor, vizeaza impulsionarea crearii de locuri de munca si a gradului de incluziune sociala, cat si modernizarea pietei europene a muncii si a sistemelor de pensii.
"Daca vrem sa facem fata tendintelor globale si concurentei, trebuie sa anticipam schimbarile si sa modernizam institutiile, printr-un dialog cu toti partenerii sociali implicati", a declarat Vladimir Spidla, comisarul european al pietei muncii si afacerilor sociale. Acesta a mai subliniat faptul ca orientarea Comisiei Europene catre cresterea economica si competitivitate nu ar trebui sa afecteze politica sociala din regiune. "Numai piata muncii nu poate duce la atingerea principalului nostru obiectiv, acela de a crea o societate incluziva, unde toata lumea sa poata beneficia de rezultatele economice", a mai afirmat comisarul european. Principalii "parteneri sociali" - sindicate si organizatiile de angajatori - au aplaudat cu prudenta propunerile CE, subliniind in acelasi timp cateva posibile conflicte legate de Legea muncii si dialogul social. Confederatia Sindicatelor Europene (CSE) a calificat initiativa drept "pozitiva", in ciuda temerilor precedente potrivit carora politica sociala ar "cadea" pe locul doi in ordinea prioritatilor noii Agende de la Lisabona (in forma sa revizuita), dupa ce autoritatile de la Bruxelles au numit cresterea economica si competitivitatea drept principalele obiective.

Angajatorii si ONG-urile, nemultumiti de propunerile CE
Cu toate acestea, UNICE - Organizatia angajatorilor europeni - a precizat ca unele masuri destinate mediului de afaceri s-ar putea dovedi contraproductive pentru flexibilitatea pietei muncii. CBI, principala confederatie a angajatorilor britanici, a dat glas unor critici si mai dure, sustinand ca propunerile Executivului european ar putea impiedica firmele sa reduca numarul de angajati, "pana cand acestea nu vor fi in pragul falimentului".
Organizatiile non-guvernamentale (ONG) se numara, la randul lor, printre cei nemultumiti de propunerile Comisiei, fiind de parere ca politica sociala nu este destul de incisiva.
"Daca CE este dedicata total modernizarii si dezvoltarii modelului social european cat si promovarii coeziunii sociale... ar trebui sa propuna politici puternice care sa completeze si sa sustina cresterea si obiectivele legate de sporirea numarului de locuri de munca", a afirmat Anne-Sophie Parent, presedintele unei organizatii de profil. "Noua Comisie Europeana a abandonat, insa, stalpul social al Agendei de la Lisabona, iar rezultatul este slaba agenda publicata astazi", a adaugat Parent.
Francezii, cu un pas mai aproape de un program
de lucru mai lung
Parlamentul francez a votat o initiativa legislativa care va duce la eliminarea saptamanii de lucru de 35 de ore, informeaza EUobserver.
Potrivit noilor reglementari, angajatii din sectorul privat vor putea lucra pana la 48 de ore pe saptamana. Proiectul de lege a fost votat de 370 de parlamentari francezi, in timp ce 180 au votat impotriva. Inainte de a deveni lege, proiectul trebuie aprobat de Senat, care ar putea "parafa" initiativa luna viitoare. Cabinetul de centru-dreapta al prim-ministrului Jean-Pierre Raffarin sustine ca noile masuri vor ajuta la rezolvarea problemelor legate de somaj si costurile ridicate ale fortei de munca din Franta.
Cu toate acestea, sindicatele se opun fervent proiectului de lege. Acestea se tem ca beneficiarii vor fi angajatori si nu angajatii si ca, astfel, companiile vor putea impune celor de pe urma numarul de ore pe care sa le petreaca la locul de munca.
Peste 300.000 de persoane au protestat impotriva initiativei legislative, la sfarsitul saptamanii trecute, iar sondajele recente sugereaza ca 69 la suta dintre angajatii francezi se opun programului de lucru mai lung.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.