Posibilitatea ca fostul Guvern sa fi alocat si cheltuit unele sume fara ca acestea sa fie cuprinse in buget ar putea duce la o premiera in politica postdecembrista, si anume la aplicarea Legii raspunderii ministeriale, care pana in prezent a existat

Posibilitatea ca fostul Guvern sa fi alocat si cheltuit unele sume fara ca acestea sa fie cuprinse in buget ar putea duce la o premiera in politica postdecembrista, si anume la aplicarea Legii raspunderii ministeriale, care pana in prezent a existat doar pe hartie. Daca se vor confirma, declaratiile de ieri ale premierului Tariceanu, care a acuzat fostul Executiv ca a cheltuit in avans bani pentru medicamente, precum si peste 4.300 de miliarde de lei pentru infrastructura, desi acesti bani nu au fost inclusi nici in bugetul pentru 2004 si nici pentru 2005, ar putea fi declansata anchetarea penala a ministrilor responsabili.
In acest sens, ar putea fi invocate si majorarile salariale succesive, in valoare de 10.000 de miliarde de lei, care, de asemenea, nu au fost incluse in bugetul pe 2005. Aici este inclusa si indexarea de 12% care ar fi trebuit data in domeniul invatamantului, a explicat Tariceanu.
Mihai Tanasescu: Reformele, sursa banilor pentru majorarile salariale
Fostul ministru de Finante a tinut sa explice cresterile salariale de anul trecut, replicandu-i premierului ca masurile de majorare a salariilor bugetare au fost convenite cu FMI. "In primul rand, bugetul pe 2005 a fost prezentat Parlamentului dupa ce a fost aprobat de FMI. Acele masuri de majorare a salariilor bugetare au fost convenite cu FMI. Salariile au fost marite in octombrie pentru mai multe categorii de bugetari, cresterea avand insa la baza reforme in sectoarele respective. Dau numai cateva exemple. Salariile functionarilor publici au crescut cu 18%, dar acest lucru a fost conditionat de inghetarea a 10.000 de posturi pe perioada acestui an. La fel, salariile medicilor au crescut, dar urma sa se renunte la 9.800 de posturi.
La profesori s-a intamplat acelasi lucru, pentru ca ministerul de resort se angajase sa mareasca normele didactice. Daca actualul Guvern renunta la aceste reforme, sigur ca nu va gasi resursele bugetare pentru aceste salarii".

Responsabilii ar putea sa nu mai ocupe o functie publica timp de 10 ani
In cazul in care faptele prezentate de Tariceanu sunt reale, si nu reprezinta lait-motivul dezastruoasei mosteniri, fostii ministri, in special cei ce au ocupat portofoliile Transporturilor, Sanatatii si Finantelor, risca intre 2 si 12 ani de inchisoare. Potrivit legii, "prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului" constituie o infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 12 ani.
De asemenea, daca vor fi gasiti vinovati, pe langa pedeapsa principala se va aplica si pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a mai ocupa o functie de demnitate publica sau o functie publica de conducere pe o perioada de la 3 la 10 ani. Desi numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, acesta nu reprezinta un impediment, dat fiind ca fostii ministri se afla acum in opozitie, iar presedintele Traian Basescu este cunoscut pentru "simpatia deosebita" pe care o are fata de PSD si pentru lipsa de toleranta cu privire la actele de coruptie.

Videanu nu a exclus posibilitatea urmaririi penale a celor implicati
Contactat de "Curierul national", vicepremierul Adriean Videanu nu a exclus posibilitatea urmaririi penale a celor implicati, precizand insa ca nu a fost luata in calcul o asemenea posibilitate. "E o idee buna, pe care o vom studia. Sincer sa fiu, ne-am concentrat in aceasta perioada pe echilibrele macroeconomice si pe negocierile cu FMI".
Pe de alta parte, presedintele Comisiei pentru Buget, Finante si Banci a Senatului, Varujan Vosganian, si-a exprimat scepticismul cu privire la sansele de reusita ale unui asemenea demers. In opinia sa, stabilirea relei credinte este un act de interpretare juridica. Fostii demnitari pot invoca o greseala de evaluare. In plus, unele dintre masurile amintite de premier au fost adoptate dupa elaborarea bugetului consolidat. Vosganian considera ca cifrele demonstreaza ca bugetul era construit gresit, lucru semnalat la acea vreme de actuala putere, atunci in opozitie. Presedintele interimar al PD, Emil Boc, s-a pronuntat la randul sau pe aceasta tema, afirmand ca numai in cazul in care se demonstreaza ca nu a fost doar o omisiune, se poate invoca Legea raspunderii ministeriale.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.