"Suntem romani si punctum!"

In preajma alegerilor parlamentare
La sfarsitul anului trecut, Fundatia pentru Promovarea Dezvoltarii Comunitatilor Locale, in parteneriat cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni si ziarul ZIUA, a organizat la Bucuresti dezbaterea Mass media de limba romana in comunitatile de langa granita - conditii, dileme, perspective. Au participat reprezentanti ai presei scrise si audio-vizuale din R. Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Bulgaria, moderatorul colocviului fiind directorul general al Grupului de Presa ZIUA, Sorin Rosca Stanescu. Cu aceasta ocazie, am realizat o "Editie speciala" (in 4 pagini de ziar), cu toate opiniile exprimate in acest multi-dialog, pe care am expediat-o atat participantilor si unor foruri guvernamentale si parlamentare din tara si strainatate, cat si celor mai importante publicatii romanesti din diaspora/exil/emigratie. Pentru toti, "Suntem romani si punctum!", cum spunea Eminescu...
Deoarece libertatea presei romanesti din Basarabia este de mare actualitate, mai ales acum, in preajma alegerilor parlamentare, cand guvernantii comunisti si-au intensificat actiunile, atat de denigrare a opozitiei, cat si de reducere la tacere a mass media de limba romana, publicam, aproape in extenso, opiniile colegilor nostri de peste Prut, care ne-au prezentat si un documentar TV, privind incercarea puterii de la Chisinau de a-si subordona TELERADIO MOLDOVA. Imagini socante, informatii cutremuratoare, amintindu-ne, pe un alt palier, de Piata Universitatii din Bucurestiul inceputului de vara '90, caseta devenind un document de istorie contemporana a presei supuse dictaturii.
Un film cutremurator
Evenimentul s-a petrecut in vara anului 2004. Cum de fata la proiectie erau doua dintre protestatarele de atunci, Angela Arama si Violeta Gorgos, amintirea acelor zile mai mult decat fierbinti si a consecintelor a insemnat pentru noi o baie de adevar si un SOS al fratilor de dincolo de Prut.
Angela Arama: "Am realizat pe parcursul mai multor ani un program cultural romanesc la TVM, acum proiectul meu a trecut, dar eu nu am trecut, pentru ca eram protestatara. Acum nici nu stiu exact cum sa ma prezint, ca sunt in televiziune sau ca nu mai sunt. Nu stiu, o sa vedem. As vrea pur si simplu sa aduc niste precizari, pentru ca filmul, dupa cum vedeti, reflecta o perioada de o luna si ceva de cand ne-am aflat in proteste. In acest moment, suntem deja in a patra luna de proteste. Acum noi pichetam Parlamentul doua ore pe zi si cerem modificarea legii despre IPNA si organizam mitinguri in fiecare duminica in scuarul din Parcul central din Chisinau, unde mentinem spiritul, pentru ca noi consideram ca rezultatul alegerilor parlamentare din martie 2005 depinde in cea mai mare masura de faptul daca vom reusi sa transformam cu adevarat institutia existenta, de stat, intr-o institutie publica, pentru ca este unicul post de televiziune si unicul post de radio cu acoperire nationala. Si, evident, depinde foarte mult in ce mod se va manipula opinia publica de la aceste doua posturi. Noi ne-am dat seama pe parcursul luptei noastre - trebuie sa va informez ca greva foamei a luat deja sfarsit, pentru ca oamenii au stat in greva 22 de zile - dupa cum ati auzit, presedintele tarii, Voronin, nu a reactionat in nici un fel.
In schimb, ne-am bucurat ca am obtinut totusi niste reactii foarte pozitive din partea organismelor internationale, inclusiv o reactie a ambasadelor europene din Republica Moldova, inclusiv din partea OSCE si a reprezentantului secretarului general al Consiliului Europei la noi, prin care se atesta faptul ca transformarea companiei de stat in una publica depinde in mare masura de rezultatul alegerilor parlamentare din Basarabia. In acest moment, procesele de judecata le pierdem cu mare succes, in continuare; asupra a noua sau zece jurnalisti planeaza pericolul de a fi deferiti justitiei chiar in calitate de infractori, conform Codului Penal. Se cauta motive pentru a ne inchide gura, ca sa zic asa."
Violeta Gorgoz: "Sunt din nou angajata la Teleradio Moldova. Cei care am fost protestatari si acum suntem angajati ii invidiem pe cei care n-au fost angajati, pentru ca situatia noastra este, nu zic mai dificila, dar noi suntem tinuti pe banca de rezerva, ni se interzice sa facem emisiuni, daca venim cu o idee ni se spune ca nu convine departamentului respectiv. Pe de alta parte, fiind angajata la departamentul emisiuni speciale sunt obligata sa merg la diferite activitati, actiuni, care sunt considerate emisiuni speciale, ele fiind comandate sau realizate la indicatia partidului de guvernamant, deci sunt, respectiv, niste actiuni comuniste pe care trebuie sa le prezentam in cadrul televiziunii. Refuz sa merg la mesele astea si atunci nu fac nimic in televiziune; asta este realitatea, din pacate".
Petru Bogatu: "Sunt redactor sef al cotidianului "Flux". Ca sa incheiem acest subiect, vreau sa fac si eu cateva precizari. Mai intai de toate sa stiti ca in urma acestor ciocniri, pare-se in film nu s-a spus acest lucru, a decedat o persoana, in urma unui atac cerebral, dupa ce a fost lovita de politie. As mai vrea sa spun ca ideea de a transforma televiziunea de stat in una publica a fost lansata chiar de persoanele care acum au fost disponibilizate cu doi ani in urma, care au creat un comitet anticenzura din care faceau parte si doamnele Violeta Gorgos si Angela Arama...Pe atunci, presedintelui Voronin cand i s-a spus ca suntem un stat european si ar fi bine ca televiziunea sa fie publica, a zis cam asa: "Noi nu avem nevoie de televiziune publica, cine are nevoie sa-si faca!".
Mai vreau sa va spun ca toti acesti ziaristi, care au fost acum disponibilizati, sunt nu numai niste personalitati cu pozitie civica, dar sunt si cei mai buni profesionisti din domeniul presei electronice de la noi. Majoritatea au premii nationale si internationale, sunt foarte cunoscuti. Deci, la mijloc este intr-adevar o rafuiala, o incercare a puterii de la Chisinau de a monopoliza in preajma alegerilor parlamentare intreaga presa audiovizuala din republica".
Proces de democratizare? Nu exista!
Redactorul-sef al "Jurnalului de Chisinau", Val Butnaru, si-a inceput pledoaria cu o intrebare: "Ce stie acum romanul mediu din Romania despre romanii din Basarabia?"
Val Butnaru: "El stie ce citeste in presa de la Bucuresti, in special. El stie despre prostituatele basarabene, care este Natasa, si despre raketul basarabean, care este Oleg sau Igor, eventual. Exagerez, desigur, dar nu sunt departe de adevar, deoarece in Romania se stie prea putin prin ce trec milioanele de romani din Republica noastra, carora li se interzice sa-si recunoasca identitatea si chiar sa vorbeasca romaneste. Colegii mei de la Chisinau ar putea sa va aduca zeci de cazuri, eu am sa ma refer la doua, cele mai recente. Un angajat al meu - isi face studiile acum la Academia de Arte, a absolvit jurnalistica, vrea sa devina regizor - a fost invitat sa vorbeasca la ceremonia de la Balul bobocilor si a incheiat cuvantarea "ca am sa fac totul pentru prosperitatea artei romanesti". Ce credeti ca s-a intamplat? Ministrul Culturii, fiind acolo prezent, l-a chemat pe decan si a facut scandal, ca a selectat cu rea intentie pe unul care sa vorbeasca despre arta romaneasca. Recent, saptamana trecuta, am avut la Chisinau un concert al unui mare violonist de la noi, Dumitru Blajinu. Inainte, ministrul Culturii i-a chemat pe toti si le-a spus "nici un cuvant despre limba romana, nici un cuvant despre romani, va rog sa lasam aceste provocari". Am facut aceasta remarca, poate putin hiperbolizata, pentru a va face sa intelegeti ca problema romanilor din Basarabia este mult mai grava decat, intr-adevar, poate v-o imaginati voi!
In chestiunea mass media din Basarabia, voi incepe cu audiovizualul. De mai mult de un an de zile, am facut parte din asa-zisul Consiliul de observatori al institutiei publice a audiovizualului. Am demisionat acum doua luni, fiindca nu mai aveam nici forta si nici dorinta de a mai participa la o farsa de mari proportii, care se joaca in fata Consiliului Europei, pentru a demonstra ca la Chisinau exista un proces de democratizare. Nu exista acest proces, am vazut dinauntru cum se fac jocurile. De fapt, acest Consiliu de observatori seamana foarte mult cu Parlamentul de la Chisinau, unde opozitia are posibilitatea sa vorbeasca, i se da voie sa vorbeasca tot ce crede de cuviinta si, dupa aceea, vine masina de vot care adopta legile de rigoare.
Presa scrisa. Este mai complicat aici, cred ca stiti foarte bine, exista presa de limba rusa, presa aservita puterii - presa de limba romana are un segment important de presa libera, independenta, insa problema cea mai mare a acestei prese este ca ea se scrie in limba romana. Intr-un spatiu ostil acestei limbi si acestui neam, nimeni nu vine sa ne bage la inchisoare, cu toate ca asemenea cazuri au fost, dar se procedeaza foarte... democratic. Tot fluxul financiar de pe piata publicitara este dirijat discret catre presa de limba rusa si cea aservita puterii; noua ne raman doar ramasitele. Paradoxal, uimitor, dar chiar si in aceste conditii noi reusim sa existam si "Jurnalul de Chisinau", bunaoara, se mentine pe linia de plutire, datorita reclamelor, dar ele provin de la institutiile internationale, in mare parte".
A fi anticonstitutional
Colegul Val Butnaru a facut o afirmatie socanta: "Presa de limba romana de la Chisinau este una anticonstitutionala!!! Spunand zilnic ca limba este romana si ca noi suntem romani, noi venim in contradictie flagranta cu Art. 13 al Constitutiei, care stipuleaza cu totul altceva. Acum doi ani, regimul comunist a modificat Legea presei, prin care interzice guvernelor statelor straine sa finanteze mass media de la Chisinau. Ei bine, acest lucru s-a referit doar la Romania. Federatia Rusa continua nestingherit si in vazul tuturor sa stimuleze, sa finanteze ziarele rusesti, in plus beneficiaza de un mare flux financiar de pe piata publicitara. Mai nou, aceeasi glorioasa guvernare comunista a mai adoptat o lege, se numeste Legea cu privire la reinregistrarea organelor mass-media. Acest lucru se intampla in ajunul campaniei electorale. Mai multi observatori deja si-au dat seama, si am si scris in mai multe ziare ca, de fapt, nu vor fi reinregistrate ziarele de limba romana, ziarele de opozitie...
Aceste alegeri sunt cruciale pentru noi. Eu personal nu-mi imaginez munca mea in ziaristica inca patru ani sub acest regim, nu mai pot sa mai scriu despre el. Am secat! Trebuie sa ai multa fantezie ca sa scrii despre comunistii de la noi. In plus, noi avem un proces cu ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, despre care am scris un material, avand documente la mana. Ne-a actionat in judecata, nu pentru faptul ca am scris ca a deturnat sume importante de bani, ci fiindca a gasit in doua fraze niste cuvinte care ii lezeaza demnitatea si onoarea".
La cele spuse de Val Butnaru se adauga analiza facuta de Petru Bogatu, din partea Agentiei FLUX si a ziarului omonim: "Sa nu se creeze impresia ca noi, cei din Republica Moldova, am venit aici sa ne plangem, vreau sa va spun ca presa scrisa de limba romana din Basarabia este singura presa competitiva - cel putin ziarele de top de la Chisinau, "Flux", "Jurnal de Chisinau", "Timpul", practica un jurnalism de tip occidental, care in foarte multe privinte se aseamana cu ce se practica aici, la Bucuresti. Tirajele acestor ziare - desi piata noastra mediatica sigur ca este mult mai mica decat cea din Romania - sunt comparabile cu cele ale unor ziare mari de la Bucuresti.
Noi trebuie sa ne luptam pentru a ne impune pe piata mediatica, care de fapt nu reprezinta presa, ci propaganda. Deci, avem doi rivali: este presa ruseasca din Federatia Rusa, care are o prezenta masiva in Basarabia - ziare si reviste gen "Komsomolskaia Pravda", "Trudi" si altele -, si cel de-al doilea rival este presa de stat, care apare cu precadere si ea in limba rusa. Ca sa va dati seama, in Basarabia sunt trei cotidiane acum: "Flux", "Moldova suverana" si "Vremea". "Moldova suverana" este un ziar de stat, "Vremea" este un ziar platit pe fata de Federatia Rusa, si "Flux", care este un ziar privat de limba romana, cu cel mai mare tiraj in Basarabia, dar nu este acreditat la Presedintie - si nu a fost, de cand a venit Voronin la putere. O singura data s-a spus ca am putea fi acreditati, cu ocazia semnarii memorandumului Kozac. Din fericire, memorandumul nu a fost semnat; din nenorocire, insa, reporterului nostru nu i-a fost dat sa intre in palatul prezidential"...
Majoritatea asediata si supusa presiunilor
Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Republica Moldova, a facut cateva precizari absolut necesare intelegerii "fenomenului" basarabean: "In Republica Moldova, avem 600 de ore pe zi audiovizual in limba rusa contra 156 de ore in limba romana; daca din cele romanesti mai disecam discursul antiromanesc, pentru ca exista presa de stat care este una eminamente antiromaneasca, apartinand regimului comunist, si alte posturi de radio si de televiziune care emit partial in limba romana si care au, la fel, un discurs antiromanesc, ne pomenim in situatia ca suntem o majoritate asediata! Se intampla o marginalizare a populatiei intr-o Europa in care se vorbeste despre accesul la informatie in limba materna...
In august 2003, Parlamentul tarii a adoptat legea organica intitulata Conceptia politicii nationale de stat, in care limba rusa trebuie sa devina una oficiala, si prin aceasta se introduce notiunea de multiculturalism si multilingvism. Multilingvismul ce inseamna? Ca rusii vor cunoaste in continuare doar limba rusa, iar noi, romanii, trebuie sa cunoastem doua limbi. Prin toate parghiile de care dispune puterea, limba rusa este introdusa tacit, uneori mai deschis in toate institutiile: in banci, in ministere, peste tot. In toamna lui 2004 a avut loc un recensamant, tot dirijat de regimul comunist, si s-a facut o pregatire propagandistica, in ajun, ca lumea sa nu-si declare identitatea romaneasca si nici limba romana. Cu toate pregatirile, inclusiv alegerea cenzorilor, rezultatele sunt totalmente fulminante pentru asteptarile regimului. Se zice ca 34% s-au declarat romani si 41% au declarat ca vorbesc limba romana. Seful sub conducerea caruia a fost realizat recensamantul a fost chemat de presedintele tarii si i s-a spus sa tina sub sechestru toata informatia de care dispune, pana in toamna anului 2005.
Noua, romanilor de acolo, ni se impune legea, noi trebuie sa fim multiculturalisti, da? Trebuie sa spunem raspicat ca limba romana este sistemul nostru de aparare, garda noastra, pe care, trebuie sa recunostem, am lasat-o prea jos. Nu zicem ca suntem impotriva sa cunoastem si alte limbi, dar atunci cand intampini in cotidian un comportament ostil, nu ai decat sa te aperi. Noi nu ne mai aparam, pentru ca am lasat acest sistem de aparare, care-i limba, jos, la pamant, si ne aparam in fata unui pugilist, a unui macelar, venind cu fata deschisa. Nu se poate asa.
Personal, mai reprezint si un post de radio, "Vocea Basarabiei", care are intentia sa acopere intreg spatiul national al Republicii Moldova, prin desfasurarea pe mai multe frecvente. In patru ani de cand existam noi, am depus la Consiliul Coordonator 41 de cereri pentru frecvente noi, pentru licente de frecventa pe intreg spatiul Basarabiei si nu am obtinut niciuna, niciuna, pentru ca acest consiliu este unul dirijat de Voronin personal si, ma rog, de locotenentii lui. Recent, am lansat o retea de televiziune nationala; am unit prin radio-link-uri patru posturi de televiziune, inclusiv in Chisinau, si am lansat public o retea, Euronova Media Grup, ca sa cream macar un pic de alternativa mediilor care sunt controlate.
Imediat au inceput toate presiunile asupra noastra din partea statului, de la structurile secrete si pana la cele mai deschise. Mai mult, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu a aprobat retransmiterea pe teritoriul nostru a Antenei 1 de la Bucuresti, cu toate ca aveam contracte aprobate cu trei luni in urma de acelasi Consiliu Coordonator al Audiovizualului.
Aceeasi atitudine a puterii si fata de presa independenta: legea este dura doar pentru jurnalistii care nu sunt inregimentati, iar pentru ai lor nu exista decat dezmatul. Proiectul pe care l-am dezvoltat in ultimii ani, "Gazeta romaneasca", este consecinta vidului informational care vine din partea Romaniei, adica multe ziare au incercat sa patrunda pe piata noastra si nu au putut razbate, dat fiind faptul ca nu sunt profitabile pe teritoriul nostru - lumea e saraca. Publicam materialele cele mai relevante despre situatia din Romania, despre politica externa a Romaniei, despre alte evenimente; sunt inserate informatii din Republica Moldova si, in acest sens, este un ziar panromanesc, este bun si interesant pentru diasporele noastre din alte tari - ma gandesc si la Rusia, la tarile baltice, unde sunt o sumedenie de romani, avem sute de mii de romani in partea respectiva".
Comunistii "suverani" promiteau o Cuba a Europei!
Pornind de la considerentul ca Basarabia are un loc si un rol preponderent in spatiul limbii romane, Gheorghe Budeanu, redactor-sef adjunct la saptamanalul "Timpul", a tinut sa adauge discutiei noastre o alta fateta a situatiei din tara sa: "Venirea comunistilor la putere, cand limba romana lupta impotriva limbii romane! Iata "Comunistul", publicatia Partidului Comunist din Republica Moldova, care se tipareste in limba romana si lupta foarte agresiv impotriva limbii romane si, in genere, impotriva romanismului. Acelasi lucru se poate spune despre "Moldova suverana", care este publicatia, organul Guvernului de la Chisinau.
Atunci cand vorbim de presa romaneasca, sigur ca se are in vedere promovarea presei romanesti libere sau, in cel mai bun caz, si a partidelor democratice din Basarabia. Imi pare bine ca publicatia mea si a domnului Butnaru, si a domnului Bogatu se considera si suntem, ne straduim sa ne pastram libertatea si independenta pe piata mass-media de la Chisinau. Ziaristii de la aceste redactii lupta nu numai pentru promovarea presei de limba romana, pentru promovarea limbii romane, dar eu cred ca in primul rand pentru promovarea si apararea romanismului in stanga Prutului, dar si in stanga Nistrului, in Transnistria. Saptamanalul independent a realizat si revista bilingva "Doua maluri de Nistru - ziaristii colaboreaza", cei de la "Timpul" si "Novaia gazeta" (Bender), sustinuta de Fundatia Press Now din Olanda, in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Ei bine, noi, la Chisinau, incercam sa luptam din punct de vedere politic cu partidul comunistilor lui Voronin. Venind la putere, el promitea ca va face din Republica Moldova o Cuba a Europei. Daca nu i-a reusit acest lucru, se datoreaza numai faptului ca exista o pleiada de ziaristi din generatia lui Valeriu Butnaru, Petru Bogatu, Constantin Tanase Dabija, care mai tin piept si stiu sa reactioneze la ceea ce se intampla si se vrea sa se faca cu democratia de la Chisinau. Transnistria face parte tot din spatiul lingvistic romanesc; acolo, o treime din populatie vorbeste limba romana. Acolo erau foarte multe ziare care apareau in limba romana - in timpul sovietic - in toate centrele raionale din Transnistria apareau ziare si in limba romana, cu grafie chirilica, evident. Ei bine, acum, in tot spatiul transnistrean apare doar un singur ziar, "Adevarul nistrean", unde este un colectiv foarte bun de moldoveni, de romani; ziarul cu grafie chirilica, sau in limba moldoveneasca, este organ al Sovietului Suprem al autoproclamatei Republici Transnistrene si are ca redactor-sef un batran militar cu grad de maior. Ziaristii de la Chisinau vor avea misiunea sa readuca limba romana cu grafie latina in Transnistria".
A disparut "Antena C"
Oleg Brega, de la Radio Antena C, Chisinau, a povestit cum i s-a interzis emisiunea: "La inceput dura cateva ore, o data pe saptamana, de la miezul noptii pana la sase dimineata; cand a inceput sa placa si sefilor s-a trecut la doua nopti. Spre final, inainte de a fi inchisa, aveam chiar trei nopti la rand: vineri, sambata si duminica, dupa ora zero pana la sase dimineata. Cetatenii de rand sunau cel mai des la Antena C, un post de radio public municipal, Antena Chisinaului, si isi spuneau pasul. Am descoperit dorinta lor de a vorbi si de a face dedicatii muzicale. Sunau si pomeneau de bunica sau de cumatra si dupa aceea mai aveau ceva de comentat despre anumite evenimente culturale, sociale sau, cel mai des, politice. De aici a venit si denumirea de "Hyde Park", de la aceasta tendinta a oamenilor de a vorbi mai mult despre politica, in limba romana, gandind romaneste. Spunea un intelept: o problema corect formulata si bine spusa in cuvinte, e pe jumatate rezolvata. Asa am incercat sa ii invat pe ascultatorii mei si corealizatorii emisiunii "Hyde Park" de la Antena C, a vorbi curajos public, dar cat se poate de coerent si argumentat. Am reusit asta - o dovedeste si faptul ca emisiunea a fost remarcata de Clubul Moldovenesc de Presa, si o dovedeste si popularitatea ei. Acum, oriunde te-ai duce, in orice localitate din tara - nu in extremitatea nordica si cea sudica, unde nu aveam acoperire - oriunde ai intreba un om, stie ca a fost un microfon liber, o oaza de libertate a gandirii si a exprimarii. Putem considera ca Organizatia Hyde Park este o miscare populara, e dorinta materializata a cetatenilor romani de a-si face auzita opinia". Si a fost suspendata.
In finalul expunerii sale, el solicita, din partea romana, un mai mare bagaj de informatii despre si din Basarabia, atat in presa scrisa, cat si la TVR si Radio Romania, pentru ca ascultatorii si cititorii de acolo sa fie convinsi ca noua ne pasa ce se intampla acolo, ca intr-adevar suntem acelasi popor si, cum s-a spus deunazi, Eminescu, Creanga si Stefan cel Mare nu se pot imparti in doua, precum tarile de-un fluviu.
Suveranul Pontif Papa Ioan Paul al II-lea afirma cu ocazia celebrarii la Vatican a Zilei Mondiale a Comunicarii Sociale ca presa este "intaiul areopag al erei moderne"...

---

Despre autor: